România ar putea înregistra o creştere economică de până la 2,2% în acest an, avans superior estimării iniţiale, în cazul unei recolte agricole bune, situaţie care pare probabilă, se arată într-un raport al grupului bancar austriac Erste.
"În pofida perspectivei sumbre din zona euro, unele ţări din Europa Centrală şi de Est (ECE) au făcut progrese. Ungaria şi România, primele două ţări care au început să ia măsuri dure de consolidare în 2009 şi primele care au reuşit să iasă cu succes anul acesta din procedura de deficit excesiv, îşi pot trage sufletul", notează directorul de cercetare pieţe de capital pentru ECE la Erste Group, Henning Esskuchen, citat de Mediafax.
Estimarea de bază pentru România în acest an este de 1,8%, dar cu potenţial de accelerare până la 2,2% "în cazul unei recolte agricole bune, ceea ce pare probabil", se arată în raportul Erste. Anul următor, economia românească ar putea creşte cu 2,3%. Pentru Ungaria, banca ia în calcul o creştere a PIB de 0,2% pentru anul în curs şi de 1,2% anul următor.
Instituţiile financiare internaţionale, Comisia Europeană, FMI, dar şi Guvernul au aşteptări de creştere economică pentru acest an uşor mai pesimiste decât prognoza de bază a Erste.
Comisia Europeană anticipează că economia României va creşte cu 1,6% în acest an, în linie cu estimările FMI şi ale Guvernului, şi cu 2,2% anul viitor. FMI estimează o creştere de 2% pentru 2014.
Banca Mondială se aşteaptă la un avans economic de 1,7% în acest an şi de 2,2% anul următor, în timp ce Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare este cea mai pesimistă, luând în calcul un avans al PIB de 1,4% în acest an şi de 2,2% anul următor.
România a încheiat cu succes două acorduri stand-by succesive cu FMI şi Comisia Europeană, condiţionate de măsuri de austeritate şi reforme. Măsurile de austeritate au inclus concedieri şi o reducere cu 25% a salariilor în sectorul public, precum şi majorarea TVA. Salariile bugetarilor au fost reîntregite ulterior în două etape.
Comisia Europeană a încetat în iunie procedura de deficit excesiv în privinţa României, Ungariei şi altor trei state, după ce a constat că guvernele au coborât deficitul bugetar sub limita de 3%, iar Comisia a apreciat că se află pe o traiectorie de de scădere în anii următori.