EUROSTAT: "România - a doua cea mai mare creştere din UE la preţurile industriale"

Ţara noastră ocupă locul al doilea, după Letonia, între statele membre UE, din punct de vedere al creşterii preţurilor producţiei industriale din luna august faţă de iulie, arată Oficiul European de Statistică (Eurostat). Datele Eurostat indică faptul că în Letonia preţurile din industrie au crescut cu 2,1%, în România avansul fiind de 1%, în Danemarca - de 0,8%, iar în Belgia şi Ungaria - de 0,6%.

Preţurile produselor care ies pe porţile uzinelor au crescut, în luna indicată, cu 0,3% în Uniunea Europeană şi în zona euro, comparativ cu luna precedentă.

În ritm anual, preţurile producţiei industriale au înregistrat o expansiune de 4,2% în zona euro şi de 4,7% în Uniunea Europeană, în august comparativ cu perioada similară din 2017.

Eurostat precizează, conform Agerpres, că majoritatea statelor au raportat creşteri anuale ale preţurilor producţiei industriale în august, cel mai semnificativ avans fiind înregis­trat în Danemarca (10,3%), urmată de Belgia (9,5%), Estonia (9,2%), Ungaria (8,4%). România a raportat un avans anual de 5,9% în domeniul preţurilor producţiei industriale.

Singura scădere a fost înregistrată în Irlanda (minus 2,8%).

În ţara noastră, preţurile producţiei industriale per total (piaţa internă şi piaţa externă) au crescut cu 5,9%, în august 2018 , comparativ cu luna august 2017, cel mai mare salt, de 14,17%, consemnându-se în industria energetică, potrivit datelor publicate, ieri, de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În perioada analizată, preţurile producţiei industriale au urcat cu 5,86% în industria bunurilor intermediare, cu 2,46% în industria bunurilor de folosinţă îndelungată, cu 2,22% în cea a bunurilor de uz curent şi cu 1,45% în industria bunurilor de capital.

În luna august faţă de iulie, preţurile producţiei industriale pe total (piaţa internă şi piaţa externă) au crescut cu 0,6. Pe marile grupe industriale, cel mai semnificativ avans al preţurilor a fost înregistrat tot în industria energetică, cu 2,56%, în industria bunurilor intermediare (plus 0,21%), în sectorul bunurilor de capital (0,03%), fiind înregistrat scăderi în domeniul bunurilor de folosinţă îndelungată (-0,56 %).

În acest context, a fost înregistrată o rată a inflaţiei în creştere cu 5,1%, în august anul acesta faţă de aceeaşi lună din 2017, deşi majoritatea analiştilor estimau o inflaţie în scădere în ultima lună de vară, având în vedere activitatea scăzută din această perioadă de concedii.

Rata medie a inflaţiei, în ultimele 12 luni (septembrie 2017 - august 2018) comparativ cu precedentul an (septembrie 2016 - august 2017) este de 4,2%, potrivit Institutului Naţional de Statistică.

Analistul economic Dragoş Cabat ne-a declarat, recent: "În general, în luna august activitatea este mai redusă şi, de obicei, şi inflaţia mai scade, pe fondul apariţiei roadelor din producţia internă şi, mai ales, din agricultură".

În luna august, Adrian Vasilescu, consultant de strategie în cadrul BNR, spunea că se încheie un ciclu inflaţionist: "Inflaţia s-a produs, exclusiv, din cauza preţurilor reglementate. Din mai, deja vorbim de un alt ciclu - de dezinflaţie. Analiştii nu se uită la o realitate: noi vorbim de preţuri pe lună, dar ei se uită la cifre anuale, deci o inflaţie trecută. Pentru inflaţia la zi, lunară, avem o creştere de doar 0,002% şi observăm că în iulie a scăzut".

Anterior, guvernatorul Băncii Naţionale a României Mugur Isărescu anunţa că Banca Centrală a revizuit în scădere cu 0,1 puncte procentuale, la 3,5%, prognoza de inflaţie pentru sfârşitul anului 2018.

Pentru ultima lună a anului viitor, Mugur Isărescu anticipează o rată a inflaţiei de 2,7%, în scădere cu 0,3 punc­te procentuale. Domnia sa a declarat, la data respectivă: "România nu are probleme de stabilitate financiară. Sunt destule probleme în economia românească, încă, dar vă asigur că inflaţia vine în jos".

Oficialii BNR susţin că o mare contribuţie la inflaţie este adusă de factorii exogeni, precum gazele naturale sau cotaţiile ţiţeiului, aceasta fiind şi viziunea Guvernului României.

La rândul său, economistul Aurelian Dochia afirma: "Niciodată nu este vorba doar despre un singur factor care stă la baza creşterii inflaţiei. (...) Nu putem să ignorăm aspectele interne şi vorbim aici, în primul rând, de creşterile salariale, care au întotdeuna un impact asupra preţurilor, în cazul în care producţia nu ţine pasul cu creşterile de salarii".

Aurelian Dochia nu întrevede niciun factor care ar putea tempera aceas­tă evolulţie crescătoare a inflaţiei. Mai mult decât atât, domnia sa se teme că prognoza BNR pentru finalul aces­tui an, respectiv o rată a inflaţiei de 3,5%, va fi depăşită.

"Va trebui ca BNR să ia măsuri de contrabalansare a inflaţiei, printr-o creştere a dobânzii de politică monetară. Probabil o să încerce să amâne o asemenea decizie, nu ştiu dacă până la finalul acestui an sau până în 2019, însă va trebui să ia măsuri în acest sens, pentru că în niciun caz nu ne aşteptăm la scăderi de preţuri în lunile care urmează", ne-a mai spus Aurelian Dochia.

La rândul său, Adrian Vasilescu sub­liniază că majorarea preţurilor din domeniul energiei a avut o contribuţie majoră la creşterea inflaţiei, explicând: "BNR a anunţat că vom avea noi şocuri, produse de noi reglementări de preţuri. Acum s-au scumpit gazele, au crescut preţurile şi la energie şi s-au majorat şi preţurile serviciilor poştale. Sperăm ca aceste creşteri să nu mai continue şi să nu influenţeze prognozele băncii centrale".

Viceguvernatorul BNR Liviu Voinea a spus, luni, că ţinta de inflaţie va fi atinsă şi anul acesta.