EXPERŢII ÎN TEHNOLOGIE AVERTIZEAZĂ: O reglementare mai strictă a mediului online nu va rezolva problema terorismului

Grupurile teroriste folosesc din ce în ce mai mult reţelele de socializare online ca să-şi îndeplinească obiectivele şi să răspândească mesajele, datorită accesibilităţii, confortului şi gratuităţii platformelor sociale precum YouTube, Facebook sau Twitter, scrie presa internaţională.

Conform Wikipedia, guvernele şi agenţiile de securitate din întreaga lume au încercat în repetate rânduri să împiedice utilizarea mijloacelor de comunicare online de către organizaţiile teroriste.

Într-un discurs susţinut după cel mai recent atac terorist de la Londra, prim-ministrul britanic Theresa May a afirmat, potrivit BBC, că internetul oferă un "spaţiu sigur", unde ideologia extremistă se poate extinde. Domnia sa a subliniat faptul că trebuie luate măsuri suplimentare pentru combaterea terorismului în mediul online.

Totuşi, companiile de tehnologie şi experţii în domeniul securităţii informatice au avertizat că o reglementare mai strictă a internetului nu va rezolva această problemă.

Din punctul de vedere al criptării, situaţia poate fi înţeleasă uşor. Mesajele trimise online sunt codate odată ce părăsesc dispozitivul expeditorului şi rămân codate până când sunt descifrate de dispozitivul destinatarului. Aceasta este criptarea de tip "end-to-end" şi împiedică citirea mesajelor de către terţi, fie că este vorba de infractori sau de autorităţi, dacă sunt interceptate. Acest lucru adaugă securitate mesajelor pe care le trimitem online, care ar putea conţine informaţii private, detalii bancare sau fotografii personale.

Unele aplicaţii, precum WhatsApp, beneficiază deja, în mod automat, de criptarea "end-to-end" pentru mesaje. Duminică, Theresa May a afirmat că nu ar trebui să existe mesaje pe care autorităţile să "nu le poată citi", în timp ce secretarul de stat britanic, Amber Rudd, a spus că doreşte ca firmele de tehnologie să limiteze utilizarea criptării de tip "end-to-end".

Potrivit criticilor citaţi de presa internaţională, dezactivarea criptării în aplicaţiile populare nu va descuraja infractorii, aceştia putând să treacă de la o aplicaţie la alta sau să-şi dezvolte propriile aplicaţii de mesagerie.

Între timp, mesajele trimise de cei care respectă legea ar deveni uşor de interceptat pentru infractori şi spioni străini, a precizat Cory Doctorow, jurnalist şi fost activist pentru drepturile digitale.

De asemenea, experţii în domeniul securităţii cibernetice sunt deosebit de critici faţă de ideea că aplicaţiile de mesagerie ar trebui să aibă o "portiţă" în sistemele lor, pentru a le permite autorităţilor să citească mesajele utilizatorilor.

Pe lângă problema convorbirilor criptate, reţelele de socializare reprezintă canale pe care organizaţiile teroriste îşi pot propaga mesajul, dar şi de a atrage membri noi de partea lor.

La începutul acestui an, un raport al Comitetului britanic pentru afaceri interne a arătat că reţelele de socializare sunt "ruşinos de departe" de a ţine sub control conţinutul ilegal, iar timpul în care aceste postări sunt eliminate este lung.

Reprezentanţii grupului Open Rights, care promovează libertăţile online, au declarat că guvernele şi companiile ar trebui să "ia măsuri sensibile pentru a opri abuzul", dar a avertizat că "încercările de a controla internetul" sunt dificil de aplicat.

Pentru companii, care se află la mijloc, între autorităţi şi utilizatori, situaţia devine grea, deoarece volumul materialelor încărcate pe Facebook, Twitter, YouTube şi alte site-uri este foarte mare, ceea ce face dificilă moderarea acestora.

Reprezentanţii YouTube au afirmat că pe acestă platformă online sunt încărcate 400 de ore de conţinut video în fiecare minut, ceea ce face imposibilă analiza fiecărui clip. În urma atacului de la Londra, oficialii companiei au declarat pentru BBC că au primit 200.000 de rapoarte de conţinut necorespunzător pe zi, dar au reuşit să analizeze 98% din acestea în 24 de ore.

Reprezentanţii Facebook au afirmat, la rândul lor: "Folosind o combinaţie de tehnologie şi analize umane, lucrăm agresiv pentru a elimina conţinutul terorist de pe platforma noastră de îndată ce am devenit conştienţi de acest lucru".

De asemenea, ei au declarat că lucrează pentru identificarea conturilor extremiste şi colaborează cu rivalii Microsoft, Twitter şi YouTube pentru a ajuta la identificarea conţinutului ilegal.

Germania a încercat să motiveze companiile online, ameninţându-le cu amenzi de până la 50 de milioane de euro dacă nu reuşesc să elimine rapid postările ilegale.

Cu toate acestea, grupul Open Rights a avertizat că astfel de reglementări din partea guvernelor "ar putea împinge aceste reţele în colţuri chiar mai întunecate ale web-ului, unde vor fi şi mai greu de observat".