Exporturile şi industria, evoluţii pozitive în 2014

În perioada următoare, estimăm că o serie de industrii vor avea performanţe foarte bune, contribuind astfel la dezvoltarea macro-economiei. Deja se poate observa o creştere a industriilor cu valoare adăugată mai mare, precum cea auto, industria grea şi producţia echipamentelor electrice. România a înregistrat un număr record de maşini noi în 2013, după ce Ford a inaugurat o nouă linie de producţie, iar Dacia a lansat modele noi. Anul 2014 a debutat cu o surpriză placută din partea Dacia care, după un an excepţional de producţie, este în continuare poziţionată ca numărul 1 în ceea ce priveşte vânzările din Uniunea Europeană (peste 50% creştere anuală) în primul trimestru al anului. Aceasta este o veste excelentă şi ne face să credem că industria auto va creşte în continuare în România. În plus, putem observa că piaţa internă îşi revine. După aproape cinci ani de declin, vânzarea de maşini noi în România a crescut, în special a celor produse pe plan local, Dacia şi Ford (29% creştere anuală), stimulând producţia auto.

Alte industrii cu potenţial sunt sectoarele de producţie a lemnului şi a mobilierului. Ambele sunt orientate în special către export, cu o creştere anuală de 13%, respectiv 15% a exportului în 2013. O creştere ulterioară este garantată de disponibilitatea resurselor naturale (25% din teritoriul ţării este acoperit de păduri) şi prin existenţa multinaţionalelor din această industrie, care sunt competitive pe pieţele internaţionale.

Alături de evoluţia pozitivă a industriilor, am observat în piaţă o creştere semnificativă a exporturilor de produse agricole (+44% în 2013 comparativ cu 2012). În plus, datorită investiţiilor substanţiale făcute în tehnologie şi echipamente de ultimă generaţie pentru acest segment, inclusiv cu fonduri europene (aproximativ 6 miliarde euro în perioada 2007-2013), producţia va deveni mai puţin dependentă de condiţiile meteorologice. Astfel, România şi-ar putea creşte producţia agricolă prin intermediul investiţiilor în irigaţie, tehnologie, know-how şi echipamente. Acestea vor susţine creşterea sustenabilă a exporturilor ţării.

În ceea ce priveşte recolta agricolă, jumătate din teren este folosit de 60-70.000 de agricultori mari, în timp ce restul de pământ este folosit prin intermediul unor opţiuni alternative. Agricultorii mai mici fie urmează calea celor mari, prin fuziune sau cumpărarea de pământ suplimentar, pentru a creşte nivelul producţiei, fie introduc noi linii de business, precum producţia bio sau cea integrată vertical.

În plus, din noile fonduri europene alocate pentru zonele rurale în perioada 2014-2020, suma de aproximativ 6,9 miliarde euro din totalul de 19,9 miliarde euro (dintre care 7,1 miliarde euro se alocă pentru dezvoltarea rurală, iar restul sub forma de plăţi directe către agricultori) va fi distribuită către fermele mici, care nu sunt încă eficiente din punct de vedere al business-ului. Aceste proiecte de investiţie sunt menite să îi ajute să devină mai productivi şi competitivi pe piaţa locală. Accesul la finanţare este astfel esenţial pentru ca aceştia să poată avea succes.

Sistemul bancar oferă varii soluţii pentru susţinerea companiilor în curs de dezvoltare, prin sprijin guvernamental sau internaţional. O parte din băncile de pe piaţa românească vor începe să folosească în 2014 fondurile de garantare pentru a scădea riscul finanţării, luând 50% garanţie de la FNGCIMM. În plus, fonduri speciale vor fi folosite pentru a sprijini IMM-urile. Spre exemplu, banca noastră a semnat acorduri de împrumut cu Banca Europeană de Investiţii (BEI) şi International Finance Corporation (IFC), divizia privată a Băncii Mondiale, pentru a oferi în special IMM-urilor şi corporaţiilor de talie medie posibilitatea de a creşte şi de a-şi dezvolta afacerile prin intermediul soluţiilor de finanţare pe termen lung şi a parteneriatelor. Prin astfel de proiecte, aceste companii pot primi credite pentru investiţii şi capital de lucru. Cu soluţia potrivită de finanţare şi sprijin, IMM-urile şi corporaţiile de talie medie îşi pot atinge potenţialul, şi astfel pot contribui semnificativ şi la dezvoltarea industriei şi a economiei româneşti. Alţi factori care pot juca un rol în acest proces sunt fondurile europene dedicate segmentului IMM, precum şi reducerea obligaţiilor fiscale prin posibila tăiere a CAS-ului (contribuţia de asigurări sociale) şi reducerea TVA-ului în următorii ani.

Per ansamblu, suntem optimişti cu privire la evoluţia industriilor româneşti şi credem că aceste segmente vor continua să aducă cea mai mare contribuţie la creşterea economică anul acesta.