EXTINDEREA CARIERELOR DE CĂRBUNE, AMENINŢARE PENTRU SATELE DIN GORJ Greenpeace: "Este nevoie urgentă de negociere cu locuitorii, pentru despăgubiri corecte"

Peste o sută de case din satul gorjean Runcurel se află în pericol să fie demolate, urmând ca locul lor să fie luat de extinderea carierelor de lignit ale Complexului Energetic Oltenia, în timp ce autorităţile întârzie să ofere un răspuns privind solicitarea organizaţiilor non-guvernamentale de revocare a hotărârii privind "exproprierea abuzivă a sătenilor din Gorj".

"Nu am primit încă vreun răspuns de la domnul prim-ministru cu privire la situaţia oamenilor din Runcurel şi hotărârea Guvernului pentru exproprierea lor. Domnului prim-ministru i-am transmis un memoriu din partea sătenilor, o plângere prealabilă împotriva hotărârii de guvern, o cerere de audienţă, iar astăzi (n.r.) îi comunicăm petiţia semnată de 3200 de oameni", ne-a spus reprezentantul Greenpeace, Ionuţ Apostol.

Potrivit domniei sale, două excavatoare sunt active la marginea satului, iar primul grup de case se află la câteva sute de metri de frontul de lucru.

"Nu putem estima ritmul de lucru, însă considerăm urgentă negocierea cu proprietarii din zonă, astfel încât aceştia să primescă despăgubiri corecte şi să-şi poată achiziţiona alte locuinţe", ne-a spus domnul Apostol.

Greenpeace a lansat o petiţie online pentru a opri "exproprierile abuzive pentru extinderile de cariere miniere", iar documentul a strâns peste 3.200 de semnături până în prezent.

"Petiţia va rămâne activă până la soluţionarea problemei; în paralel, Greenpeace România şi Bankwatch România, împreună cu locuitori din Runcurel, vor urma căile aflate la dispoziţie, inclusiv cele juridice, pentru a ne asigura că locuitorii satului sunt despăgubiţi corect, astfel încât să aibă un trai decent în alte locaţii", ne-a mai spus Ionuţ Apostol, subliniind că, până acum, nu a fost stabilit un dialog real între săteni, primărie şi Complexul Energetic, iar locuitorilor nu li s-a explicat ce se va întâmpla în continuare.

Reprezentanţii Greenpeace apreciază că un număr de 134 de gospodării ar fi sacrificate, pe lângă terenurile agricole şi suprafeţele împădurite.

Ionuţ Cepraga ne-a explicat recent că drama locuitorilor a început de câţiva ani, de când autorităţile au hotărât că satul va fi strămutat: "De atunci drumul nu a mai fost reparat şi nu au mai putut fi ridicate construcţii noi. O situaţie ieşită din comun este cea a cimitirului, unde nu mai pot avea loc înmormântări, dată fiind strămutarea aşteptată. În condiţiile în care vatra de sat propusă pentru strămutare în localitatea Teleşti nu a fost construită, iar localnicii din Runcurel nu ştiu unde vor locui în următorii ani, problema cimitirului este şi mai serioasă. Prejudiciile materiale sunt greu de estimat, fiindcă localnicii încă nu au apucat să îşi revendice cu acte toate suprafeţele pe care le deţin. Pentru multe terenuri, oamenii încă aşteaptă de la autorităţi să li se facă acte".

Sătenii ar urma să fie despăgubiţi cu un euro pe metru pătrat, indiferent dacă pe acea suprafaţă se află locuinţe, viţă de vie, pomi fructiferi sau altele. Greenpeace consideră drept prejudiciu însuşi faptul că banii pentru aceste exproprieri nu sunt plătiţi de compania beneficiară, ci vin de la bugetul de stat, adică sunt bani de la plătitorii de taxe, inclusiv de la locuitorii satului Runcurel. Totodată, potrivit lui Ionuţ Cepraga, complexul energetic a cerut guvernului hotărâri similare pentru exproprierea localităţilor ce stau în calea carierelor Roşia, Pinoasa şi Jilţ Sud. Organizaţiile Greenpeace România şi Bankwatch România au transmis premierului Dacian Cioloş o solicitare de revocare a HG 960/ 09.12.2015, act normativ privind aprobarea amplasamentului carierei de lignit Jilţ Nord şi declanşarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată situate în coridorul lucrării de utilitate publică. Alături de scrisoare, organizaţiile au comunicat premierului un memoriu al locuitorilor din Runcurel, sat ce urmează să fie evacuat şi distrus pentru extinderea carierei de alimentare cu cărbune a termocentralei Turceni din cadrul Complexului Energetic Oltenia (CEO). Acestora li s-au alăturat şi locuitori din Mătăsari, ce ar urma să fie prejudiciaţi de hotărârea în cauză.

În ciuda contestaţiilor făcute de Greenpeace, activiştii reclamă că Executivul a dat undă verde exproprierilor în decembrie 2015. În perioada 9-10 şi 23-24 ianuarie 2016, organizaţiile Greenpeace şi Bankwatch au vizitat zona şi au transmis că principalele probleme semnalate de localnici sunt legate de "condiţiile complet injuste pentru compensarea proprietăţilor şi de lipsa de sprijin din partea propriei primării, ce ar trebui să îi ajute cu actele de proprietate".