Federaţia ACUE avertizează că deteriorarea semnificativă a situaţiei financiare a furnizorilor şi distribuitorilor reprezintă un risc major pentru sectorul energetic

Federaţia Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE) avertizează că deteriorarea semnificativă a situaţiei financiare a furnizorilor şi distribuitorilor de energie reprezintă un risc major pentru întregul sector energetic, cu repercusiuni majore în întreaga economie.

"Furnizorii şi distribuitorii de energie depun toate eforturile pentru a răspunde evoluţiei în creştere accelerată a preţurilor de achiziţie de pe piaţa angro de energie, implementează şi prefinanţează pachetul de măsuri dispus de autorităţi, pentru sezonul rece 2021-2022. Totuşi, neclarităţile generate de cadrul legislativ prin reglementări ambigue, introducerea de costuri suplimentare în mod discriminatoriu, incertitudinea recuperării integrale şi la timp a sumelor prevăzute de legislaţia în vigoare reprezintă un risc major care va duce, în timp foarte scurt, la deteriorarea semnificativă a situaţiei financiare inclusiv a marilor operatori economici din zona de furnizare şi distribuţie", se arată într-un comunicat de presă remis redacţiei.

Prevederile OUG nr.3/2022 (privind schema de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale, n.r.) avute în vedere pentru implementare începând cu 1 februarie nu reflectă costurile reale ale furnizorilor şi vor duce la pierderi imediate de ordinul sutelor de milioane de lei, în medie, pentru fiecare furnizor, situaţie nedorită şi care ar genera o puternică reacţie negativă în întregul sector energetic.

Mai mult, ACUE precizează că măsura plafonării preţurilor pe segmentul de furnizare, dispusă de autorităţile române, nu respectă legislaţia naţională (Legea energiei 123/2012 cu modificările şi completările ulterioare - art 80) şi nu aplică în mod corect legislaţia UE. Având în vedere faptul că tarifele reglementate din componenta preţului final sunt diferite în funcţie de operatorul de distribuţie, măsura conduce, totodată, şi la un tratament diferenţiat între furnizori.

De asemenea, modul de calcul al preţului de referinţă pentru stabilirea sumelor compensate de către statul român nu reflectă valoarea reală a sumelor de recuperat, conducând la costuri suplimentare semnificative pentru furnizori, într-un mod discriminatoriu, precizează sursa citată. Impactul direct al unei compensaţii parţiale pentru furnizorii de energie se traduce printr-un risc sever de insolvenţă sau faliment şi daune fără precedent asupra fluxului de numerar operaţional, conducând la incapacitatea furnizorilor de a-şi continua activitatea.

''Majoritatea statelor europene aplică scheme de sprijin pentru consumatorii de energie, dar România este singura ţară care a ales să transfere acest efort financiar important în sarcina furnizorilor. Provocările sectorului de furnizare vin în contextul unei situaţii fără precedent cu care se confruntă operatorii de distribuţie energie electrică, care gestionează o infrastructură critică în România. Aceştia sunt obligaţi să cumpere energia electrică necesară pentru funcţionarea reţelei fiind expuşi la costurile extrem de mari de pe piaţa angro, nereflectate în tarifele stabilite de ANRE. În cazul reţelelor electrice, această situaţie a afectat dramatic fluxul de numerar, de ordinul miliardelor de lei, forţând distribuitorii să diminueze investiţiile. Obligaţia de a efectua un serviciu public nu poate genera pierderi pentru operatori. În linie cu prevederile europene, cadrul de reglementare trebuie să asigure, în timp util, viabilitatea financiară a societăţilor de distribuţie'', se precizează în comunicat.

Astfel, Dana Dărăban, directorul executiv al Federaţiei ACUE, subliniază că, fără un mecanism care să asigure fluxul de numerar în sectorul energetic, furnizorii şi distribuitorii de energie vor intra în colaps financiar.

"Facem apel la implementarea imediată a unui mecanism care să asigure fluxul de numerar în sectorul energetic. Lipsa acestuia va duce, fără îndoială, la colapsul financiar al furnizorilor şi distribuitorilor de energie", a declarat Dana Dărăban.

De asemenea, Federaţia ACUE propune soluţii pentru situaţia actuală din sectorul energetic:

- Pentru consumatorul casnic, un model de compensare cu sumă în valoarea fixă şi în funcţie de venit, date fiind efectele disproporţionate ale preţurilor ridicate asupra consumatorilor cu venituri reduse.

- Pentru acordarea de ajutor companiilor sau industriilor trebuie avut în vedere cadrul de ajutor de stat. Subliniem faptul că se permit ajutoarele sub formă de reduceri ale taxelor de mediu armonizate până la minimele stabilite în Directiva privind impozitarea energiei şi acestea pot fi puse în aplicare de către statele membre fără o notificare prealabilă către Comisie.

Potrivit ACUE, ideea plafonării preţului la energie începând cu data de 1 aprilie 2022 nu este o soluţie fezabilă pentru atenuarea creşterilor de preţ pe piaţa angro de energie. Impactul oricărui plafon de preţ depinde de modul de implementare, domeniul de aplicare şi nivelul la care este stabilit. O intervenţie publică nu trebuie să conducă la costuri suplimentare pentru participanţii la piaţă într-un mod discriminatoriu, mai exact acumularea de pierderi la nivelul furnizorilor.

"La suprafaţă, controlul preţului la facturile de energie pare o idee bună, dar îngrijorarea se referă la efectul asupra concurenţei pe piaţa energiei şi a investiţiilor. Dovezile sunt clare că stimularea pieţelor, a concurenţei, a investiţiilor este cel mai bun mod de a menţine preţurile la un nivel rezonabil şi nu soluţia reglementărilor dificile. Sunt consumatori de energie care au nevoie de sprijin pentru plata facturilor, iar ajutorul statului trebuie direcţionat către aceştia", a precizat Dana Dărăban.

De asemenea, instituirea unor măsuri precum blocarea reflectării costurilor de achiziţie a energiei în preţurile finale va pune companiile de furnizare în imposibilitatea de a susţine financiar costurile cu achiziţia energiei iar efectul predictibil al unei astfel de măsuri este amânarea sau încetarea plăţilor către producători, transportatori şi distribuitori şi, implicit, falimentul furnizorilor, se menţionează în comunicat.

"Furnizorul de energie cumpără ceea ce este disponibil pe piaţa angro şi o vinde clienţilor direcţi (casnici şi non-casnici). Preţul final include pe lângă preţul energiei şi costurile de reţea - transport şi distribuţie, cogenerare de înaltă eficienţă, certificatele verzi, acciza şi TVA. În baza informaţiilor publice, costul furnizorilor cu achiziţia energiei reprezintă, în medie, 40-50% din factura de energia electrică şi 60-70% din cea pentru gaze. La costul de achiziţie se adaugă taxe de reţea, alte taxe şi tarife. Marja brută de furnizare este, în medie, de maximum 5%, din care furnizorul trebuie să îşi acopere cheltuieli precum cele cu salariile angajaţilor, centrele de relaţii cu clienţii, sisteme informatice, transmiterea facturilor", se mai arată în comunicat.