Fermierii din Buzău estimează pierderi în agricultură din cauza secetei

Raportările Direcţiei Agricole Buzău indică, pentru luna ianuarie 2020, o cantitate de apă în sol de 7,8 litri/mp, adică de zece ori mai mică decât necesarul estimat de agricultori. Lipsa precipitaţiilor şi diferenţa mare dintre temperaturile diurne şi cele nocturne a dus la îngălbenirea grâului, în timp ce cultura de rapiţă este compromisă pe hectare întregi.

Anul agricol 2019-2020 se anunţă un an la fel de greu ca şi 2018 -2019 când, după un an de muncă, agricultorii au raportat recolte mai mici decât cele estimate. Cauzele, la fel ca şi acum, sunt tocmai lipsa precipitaţiilor şi diferenţele mari dintre temperaturile înregistrate pe timpul zilei şi al nopţii care au determinat, la acel moment, o răsărire neuniformă a culturilor de toamnă. "Precizăm astfel că la cultura de grâu faza de răsărire a avut loc la desprimăvărare în proporţie de 60-70% pe când la cultura de rapiţă din totalul de 14.500 ha au rămas în primăvară doar 3.245 ha" se arată într-un raport al Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Buzău din 2019.

• "Nu a mai plouat de aproape o sută de zile"

Seceta instalată încă din toamna 2019 continuă să se adâncească. Vremea ca de primăvară din această iarnă, fără strop de precipitaţii şi fără urmă de ninsoare a mărit deficitul de apă din sol şi a crescut stresul hidric la care sunt supuse plantele însămânţate în toamnă.

"Seceta în judetul Buzău a început să apară încă din toamna anului trecut. A fost o secetă după care au venit ceva precipitaţii şi am crezut că am depăşit stresul hidric care era la momentul acela dar, de fapt, stresul hidric din sol s-a accentuat odată cu venirea iernii. Nu a nins, nu a plouat aşa că deficitul de apă din sol cu care am pornit din toamnă s-a adâncit în lunile de iarnă", a explicat Ionuţ Drugea, inginer agronom din comuna Smeeni, judeţul Buzău.

Domnia sa a numărat aproape o sută de zile fără precipitaţii şi spune că deşi rezerva de apă din sol a ajutat culturile însămânţate în toamnă să răsară şi să ajungă, până acum, la un stadiu satisfăcător de dezvoltare, în lanurile de grâu au început să apară primele semne de îngrijorare.

"A început să apară o uşoară îngălbenire care poate surveni nu doar de la lipsa de apă, dar şi de la diferenţa de temperatură între zi şi noapte. De exemplu, avem nopţi cu minus patru - cinci grade şi zile cu peste zece grade, deci o diferenţă de aproape 15 grade. Planta reacţionează. Pe de altă parte, lipsa de precipitaţii îşi spune cuvântul. Nu a mai plouat din luna noiembrie. Sunt aproape o sută de zile fără apă. Iarna a fost şi ea săracă în ninsori. Sunt plante într-un stadiu avansat de dezvoltare, grâul de exemplu este înfrăţit şi are nevoie de apă. Rezerva din sol este mică, se vede la rădăcina plantei şi uşor uşor plantele au început să se usuce. Până acum plantele s-au dezvoltat normal. Şi ca talie şi ca înfrăţire. Dar au nevoie de apă. De acum, dacă nu plouă încep să apară carenţe. De exemplu, se vede la frunză că are nevoie de fosfor", a spus inginerul din Buzău.

• Micii fermieri, cu ochii pe cer

Şi dacă marii agricultori şi-au permis o tehnologie mai bună , micii fermieri sunt la mila cerului. Vlad Nicu din comuna Brădeanu, judeţul Buzău, are doar un hectar şi jumătate de grâu şi spune că fără irigaţii este foarte greu să mai faci agricultură în condiţiile în care de la an la an vremea este şi mai capricioasă.

"Pentru noi, fermierii mici, e greu. Eu am un hectar şi jumătate de grâu. Deocamdată e binişor faţă de alte zone din ţară, însă nu ştim cum va fi. Suntem la mila cerului, noroc că am mai primit un ajutor de la APIA. Unde sunt irigaţii este bine, unde nu, stăm cu ochii la cer, facem rugăciuni.Aşa am început să facem de ani buni că sunt ani din ce în ce mai secetoşi. Nici vara nu mai plouă, toamna am arat până în decembrie, iar anul trecut, în unele locuri s-a semănăt doar din disc pentru că nu s-a putut ara din cauza pământului prea tare şi plin de bolovani" a spus Vlad Nicu, fermieri din comuna Brădeanu, judeţul Buzău.

• Fără precipitaţii, fermierii se gândesc deja la pierderi

Prognoza meteo nu le dă mari speranţe fermierilor. Cei cu experienţă spun că nu au mai văzut aşa ierni secetoase, iar meteorologii au comparat luna ianuarie 2020 cu ianuarie 1989 când a fost considerată cea mai secetoasă perioadă de iarnă.

"În cei 11 ani de experienţă este prima iarnă în care nici nu a plouat şi nici nu a nins. e cea mai dificlă iarnă cu care m-am confruntat de când sunt în domeniu. Din acest moment, din punctul meu de vedere, începem să vorbim şi de pierderi care se vor accentua în funcţie de cât va continua perioada de stres hidric. Cu cât lipsa de precipitaţii va fi mai mare, cu atât plantele vor înceta mai mult din vegetaţie şi automat pierderile vor fi mai mari. Ne putem lua în calcul şi pierderi la porumb sau floarea soarelui. Dacă nu va ploua, nu vom putea pregăti terenurile şi nu vom putea semăna în condiţii optime porumbul sau floarea soarelui. E un lanţ. Vom vorbi iarăşi de stresul hidric accentuat, condiţii de umiditate improprii ce vor duce la o răsărire neuniformă. Apoi polenizarea nu se va face normal, vara temperaturile sunt temperaturi ridicate şi automat ne gândim şi la pierderi", estimează Ionuţ Drugea.

• Direcţia Agricolă rămâne optimistă. Raportează probleme doar la rapiţă

În timp ce fermierii vorbesc de un necesar de apă de zece ori mai mare decât cantitatea de precipitaţii înregistrată în luna ianuarie 2020 în judeţul Buzău, specialiştii Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană Buzău afirmă că în prezent doar rapiţa este afectată de lipsa de precipitaţii.

"La ora aceasta nu putem vorbi de culturi afectate de lipsa de precipitaţii pentru că stratul superior are un conţinut de umiditate satisfăcător pentru acest moment de vegetaţie al plantelor. În luna ianuarie, în judeţul Buzău, avem o cantitate de precipitaţii adunată de 7,8 litri, repartizate neuniform la nivelul judeţului. E adevărat însă că nici necesităţile plantelor nu sunt foarte mari, dar îngrijorează fermierii pentru că rezevele de apă nu vor fi conturate pentru lunile de vară. Nu am primit deocamdată semnale de la agricultori , aceştia sunt mai degrabă îngrijoraţi pentru viitor. Nu avem până acum nici situaţii în care fermierii să solicite întoarcerea culturilor din lipsă de apă, dar, avem, în schimb, situaţii când nu s-a putut pregăti terenul din cauza toamnei secetoase. Am reuşit în toamnă să însămânţăm 54.000 de hectare de grâu, triticale şi orz de toamnă şi care au evoluat bine. La rapiţă avem sub 10.000 de hectare cultivate. Pentru această cultură vom avea datele abia în primăvară pentru că acum nu este dezvoltată neuniform. Acolo unde a beneficiat de precipitaţii a avut o răsărire uniformă, în altele, unde nu a plouat, nu arată corespunzător şi acolo e posibil să fie înlocuită cu alte culturi de primăvară", a declarat Cosmin Florea, director DADR Buzău.