FIE ŞI NUMAI DIN TVA Grâul ar putea aduce 1,32 miliarde lei la buget

Un an agricol bun înseamnă un mic respiro pentru bugetul de stat, înglodat în datorii, rostogolite de la lună la lună.

Dacă întreaga producţie record de anul acesta de peste 7 milioane tone de grâu, anunţată de ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără, ar fi vândută la preţul de pe pieţele internaţionale (265 dolari pe tonă, vineri, la Chicago Trading Board), statul ar trebui să încaseze cel puţin 1,32 miliarde lei numai din taxa pe valoare adăugată.

Însă, la noi, "preţurile se formează empiric, pe baza monopolurilor locale", potrivit lui Septimiu Stoica, preşedintele Bursei Române de Mărfuri (BRM). Domnia sa ne-a explicat: "Dacă am încuraja oferta să se desfăşoare pe bursă, cererea ar urma-o şi preţurile s-ar forma liber".

Încercarea de înfiinţare a unei burse de cereale în ţara noastră a eşuat, însă. Astfel, local, grâul se vinde între 500 şi 750 lei/tonă.

Nicolae Sitaru, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), ne-a declarat că, la ora actuală, LAPAR vinde cu o sumă de 650-700 lei tona de grâu, în funcţie de calitate, cantitate şi cumpărători: "Optimismul Ministerului Agriculturii nu este nelalocul lui. Bineînţeles, era loc de mai bine, România încă nu şi-a atins potenţialul. Mai e mult până atunci, încă avem un milion de hectare nelucrate şi va mai dura câţiva ani până le vom lucra".

Nicolae Ştefan, preşedintele Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Agricultură, Alimentaţie, Tutun, Domenii şi Servicii Conexe (AGROSTAR), ne-a declarat: "Preţul a scăzut la 500-550 lei pe tonă, faţă de primăvară. Un an mai bun sigur este, însă toate declaraţiile MADR au pus presiune pe preţul de producător. Noi trebuia să vindem la 700-750 lei tona".

• Calitate superioară

Producţia de anul acesta este excepţională nu numai din punct de vedere cantitativ (depăşind cu peste 1,5 milioane tone producţia din 2010), ci şi din punct de vedere calitativ, potrivit Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR): "Avem un grâu de < supercalitate >", ne-a declarat ministrul Agriculturii, adăugând: "Sper că utilizatorii nu au ce să reproşeze, iar producătorii ar trebui să ceară preţuri bune, la nivelul celor internaţionale".

Conform producătorilor, peste 80% din grâul provenit din producţia internă este de calitate superioară.

• Cel mai mare importator din lume ne-a luat 120.000 de tone de grâu

Deşi MADR a raportat exporturi în scădere de grâu, în primele cinci luni ale anului, numai luna aceasta 120.000 de tone de grâu românesc au luat calea Egiptului, care a anunţat la începutul lunii iulie că ar putea include România şi Ucraina pe lista furnizorilor oficiali de grâu, în funcţie de calitatea culturii şi capacitatea furnizorilor să asigure livrări stabile pe termen lung.

Jumătate din grâul importat de Egipt a fost vândut de Ameropa, la preţul de 278 de dolari tona, iar restul de Toepfer International, pentru 262,5 de dolari tona.

Exporturile de grâu şi meslin (în proporţie de 2:1) ale ţării noastre până în mai 2011 s-au ridicat la puţin peste 154.000 tone, cu circa 61% mai puţin decât anul trecut, iar traderii au încasat cu 29,46% mai puţin, adică 49,29 milioane dolari, potrivit MADR.

În primele luni ale acestui an, importurile de grâu şi meslin au scăzut cu circa 21%, însă pentru cele aproximativ 222.000 tone de grâu importate, am plătit cu 81% mai mult decât anul trecut, adică 83,18 milioane dolari.

Cererea pentru grâul românesc pe piaţa internaţională este puternică, potrivit Dianei Ojicn, Coordonator de Marketing la Cargill, astfel că traderul are multe destinaţii de export, precum Uniunea Europeană, ţări cu deficit de grâu din Africa de Nord şi Orientul Mijlociu.

"Credem cu tărie în faptul că agricultura românească are un potenţial considerabil pentru a continua creşterea recoltelor în anii următori", ne-a mai spus doamna Ojicn.

Atractivitatea grâului nostru pe piaţa externă precum şi preţurile mai bune de acolo ne-ar putea readuce în situaţia de anul trecut, când am fost nevoiţi, după ce ne-am epuizat producţia, să importăm grâu mai scump pentru panificaţie.

Aurel Popescu, preşedintele Patronatului Român din Industria de Morărit, Panificaţie şi Produse Făinoase (ROMPAN), consideră că producţia internă ar ajunge pentru consum, însă o parte din grâu se şi exportă: "Ministrul Agriculturii spune că este foarte bine faptul că se exportă, dar s-ar putea ca, în primăvară, să importăm grâu de panificaţie". Domnul Popescu face referire la primăvara acestui an când, după cum susţine, am mâncat grâu din Paraguay.

Valeriu Tabără dă, însă, asigurări că "importurile vor fi nesemnificative, nu mai mult de 300 - 400 mii tone". Anul trecut am importat 700 mii tone de grâu.

• Temperare a presiunilor inflaţioniste?

Deşi grâul este din belşug, iar preţurile ar trebui să fie mai bune, producătorii din panificaţie nu au nicio intenţie să ieftinească pâinea. Ei spun că au de acoperit pierderile din prima parte a anului când au fost nevoiţi să importe grâu, la preţurile record atinse la începutul anului.

Aurel Popescu, de la ROMPAN, ne-a spus că, în perioada crizei, când a crescut preţul grâului şi implicit al făinii, 15-20% din brutari şi-au oprit activitatea. Domnia sa este optimist însă în privinţa evoluţiei afacerilor din panificaţie în acest an.

Cu toate acestea, tocmai din fruntea Băncii Naţionale, Guvernatorul Mugur Isărescu mizează că agricultura va aduce un miliard de euro în economie.

"Creşterea PIB în acest an va depăşi estimările autorităţilor, de 1,5%, dacă va fi un an agricol bun, care ar aduce un miliard de euro în plus, respectiv un punct procentual din PIB", a declarat Isărescu în urmă cu două săptămâni, adâugând: "Datele privind inflaţia au început să arate mai bine şi sperăm ca în această perioadă de vară îmbunătăţirile să fie substanţiale. Avem date care arată o temperare a presiunilor inflaţioniste din partea unor materii prime agroalimentare: grâu, zahăr, seminţe de floarea soarelui şi ne aşteptăm ca aceste reduceri de preţuri să se manifeste şi la produsele prelucrate".

• Pe piaţa pâinii, evaziunea a involuat

Piaţa neagră a panificaţiei este, după spusele procesatorilor, în scădere: "Piaţa neagră a involuat. Deja se simt semnale pozitive de pe urma taxării inverse", ne-a spus Viorel Marin, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Industriilor de Morărit Bucureşti (ANAMOB) .

Potrivit lui Aurel Popescu, înainte de iulie, când s-a introdus sistemul taxării inverse la cereale, 60% din piaţa de panificaţie era piaţă neagră, adică dintr-un miliard de euro, 600 milioane erau bani negri.