FLORIN CÎŢU: "Cred sincer că 2022 poate să fie încă un an cu rezultate economice peste aşteptări"

Fostul premier şi ministru de Finanţe Florin Cîţu afirmă că 2022 poate să fie încă un an cu rezultate economice peste aşteptări, dar că pentru aceasta sunt necesare "curaj politic şi zero populism", pentru a face faţă provocărilor, dând exemplul modului în care Guvernul a acţionat în 2020 şi 2021, informează news.ro.

"În ianuarie 2020 am răspuns unei întrebări despre modul în care administram finanţele României la acel moment : "prepare for the worst, hope for the best". După câteva luni România intra în stare de urgenţă şi economia a fost închisă. Pieţele financiare erau nefuncţionale peste tot în lume. Printre multe decizii, am luat şi decizia să le permitem companiilor să nu plătească impozitele la termen. Totuşi, am avut resurse financiare să plătim la timp pensii mărite cu 14% , salarii, alocaţii dar să şi continuam investiţiile de la buget. De unde bani? Simplu, din strategia pe care am prezentat-o mai sus. Cel mai negru scenariu s-a adeverit dar eram pregătiţi", scrie Cîţu pe Facebook.

Acelaşi mod de a administra economia a fost folosit şi în 2021, afirmă el,adăugând: "În ciuda tuturor loviturilor pe care le-a primit economia am reuşit o creştere economică mai mare cu aproape 3 puncte procentuale decât estimarea iniţială, venituri mai mari cu peste 20 de miliarde lei decât bugetate şi un deficit bugetar cu 3 puncte procentuale mai mic decât cel aprobat în legea bugetului. Aceste resurse suplimentare au fost folosite pentru compensarea facturilor la energie fară să punem în pericol stabilitatea economică a României".

Liderul PNL subliniază că anul 2022 începe cu provocări majore: inflaţie, dobânzi mai mari şi ameninţarea unui război foarte aproape de graniţa României cu implicaţii economice majore pentru economia noastră.

"Acestea sunt provocările pe care deja le vedem. Dar eu nu despre acestea vorbesc. Sunt sigur că vor mai apărea şi altele. Pentru cele pe care nu le vedem acum trebuie guvernul să pregătească o strategie. Încă mai este timp. Ce trebuie făcut? Eu recomand să se facă ce am făcut în ultimii ani. Cheia o reprezintă resursele pe care guvernul le are la dispoziţie într-o situaţie neprevăzută. Aceste resurse trebuie acumulate acum. Şi mai este lucru care este de o importanţă vitală. Încrederea investitorilor în guvernul României. Fară încrederea acestora, în contextul global actual, Romania s-ar putea să fie forţată să solicite finanţare de urgenţă de la instituţiile internaţionale. Încă este timp şi cred sincer că 2022 poate să fie încă un an cu rezultate economice peste aşteptări. Trebuie curaj politic şi zero populism ca să facem fata provocărilor. Mai ales acelor provocări pe care încă nu le ştim", conchide fostul premier.

Opinia Cititorului ( 7 )

1. :))))
(mesaj trimis de Alonso în data de 22.01.2022, 19:22)
,,zero populism" :))))))))))))
1. 1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
  (mesaj trimis de Ban.Cher.Vali în data de 22.01.2022, 20:23)
  afirmatia in sine e periculoasa
  pentru politicienii Lumii pe stil " nou" conceptul de " populism" se refera la democratie.
  te las sa te gandesti cat de periculoasa e afirmatia asta a lui Citu
  e un fel de afirmatie gen " hai baietii dictatori, mai cu forta!" , e un indemn spre mai rau , nu spre mai bine cu drepturile si libertatile oamenilor!
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 22.01.2022, 22:03)
1. rata inflatiei mai mare ca rata gdpului = crestere depresiva (sub potential / adica nu este crestere este agonie economica gen ATI)
2. 3.3 trilioane de optiuni put expira luna asta.. a doua oara in istorie cadn se intampla asta... contractele trebuiesc roluite sa vedem daca in sus sau in jos.
3. cand am spus cu 2 ani in urma ca fondurile de pensii jefuiesc oamenii ... nimeni cu comenta... ce fac fondurile cu randamentele real negative sub rata inflatiei si a gdpului masluit pe moment cand per capita e cazut in cap fata de 2019 dar intarziat la raportat ..
s e m n a t c o cr e t
3. Rezultatele se vad
(mesaj trimis de anonim în data de 23.01.2022, 09:05)
Clar ca e tot mai bine prin Romania: de la frica sa moara de virus, acum le e frica sa moara de frig sau sa moara de foame!
Totusi, aerul e inca gratis si ar trebui sa se bucure. Nu se poate rezolva cumva si asta?
4. Peste aşteptări !!!!!!!
(mesaj trimis de anonim în data de 23.01.2022, 11:36)
+ că încă n - a mișcat nici 5 bani din 80.000.000.000 € a lui NUMBER ONE ...!!!!!!?
5. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 23.01.2022, 13:23)
Individul asta traieste doar in bula lui halucinogena, pt ca nu poate iesi deloc de sub inflentza prafurilor si a ierburilor! Nici o clinica de dezintoxicare nu-l mai poate salva!
6. Faliment de tara si Revolutie! Garantat!
(mesaj trimis de anonim în data de 23.01.2022, 13:40)
Se pregătesc restricții. Zone întregi din orașele mari, doar pentru autovehicule electrice. Cresc impozitele. Orașele în declin redevin comune
Green Deal-ul intră în forță în orașele românești
Noua Politică Urbană a României, asumată în PNRR ca prioritate, va aduce restricții de circulație autovehiculelor. Astfel, orașele mari vor fi obligate să stabilească zone întregi cu emisii 0, unde nu vor putea circula decât mijloace de transport în comun și autovehicule electrice. Totodată, intravilanul din mediul urban va trebui limitat, instituindu-se zone cu interdicții de construire.
Politica Urbană a României, prevăzută într-un proiect de hotărâre de guvern elaborat de Ministerul Dezvoltării, include și instituirea unor restricții de circulație. Astfel, orașele mari vor obligate să creeze zone cu emisii 0, unde să circule doar vehicule electrice, iar transportul public electric să aibă benzi dedicate.
Totodată, documentul prevede și implementarea unui număr maxim de parcări în avizarea planurilor urbanistice și autorizarea construcțiilor și o îmbunătățire a aplicării măsurilor împotriva parcării ilegale, prin consolidarea cooperării dintre operatorii de parcări, Poliția Locală și Poliția Rutieră. Problema traficului aglomerat va fi rezolvată prin densificarea rețelei de străzi către centrul urban, ceea ce înseamnă și răscumpărarea, de către autoritățile locale, a terenurilor private deținute în aceste zone.
Potrivit strategiei Politicii Urbane a României, edilii trebuie să se asigure că Planul Urbanistic General va avea în vedere ca noile clădiri să fie construite la o distanță adecvată de drum, aplicându-se regulamentul care stabilește un standard de 1,5 m lățime pentru trotuare pentru a le face disponibile tuturor, inclusiv persoanelor cu dizabilităţi.
De asemenea, orașele din România vor fi nevoite să ia măsuri adecvate de limitare a creșterii intravilanului, printre acestea numărându-se și crearea de centuri verzi și zone cu interdicție de construire.
Cresc impozitele
Soluția pentru a asigura dezvoltarea zonelor urbane va fi creșterea veniturilor din surse proprii, prin creșterea marjelor de impozitare pe proprietate și adoptarea unor surse alternative de impozitare și prin optimizarea planificării bugetare anuale, se mai arată în proiectul de hotărâre de guvern.
”Autoritățile locale ar trebui să elaboreze un plan de maximizare a veniturilor proprii, să introducă metode de finanțare inovatoare care cuprind creșterea în valoare a terenurilor – cum ar fi taxe de dezvoltare și să folosească instrumente mai potrivite pentru evaluarea valorii proprietăților, aliniate cu cele folosite de evaluatorii autorizați pentru proprietățile non-rezidențiale”, se precizează în Politica Urbană a României. În special pentru orașele în creștere, se solicită stabilirea unor obiective privind consumul de terenuri care să aibă în vedere creșterea populației și creșterea economică ca bază pentru extinderea intravilanului. Potrivit Guvernului, în ciuda faptului că populația urbană a scăzut în ultimii 25 ani, suprafața arealului construit s-a extins, iar amprenta urbană a orașelor și a localităților învecinate a continuat să crească, adesea fără o planificare coerentă. Acest lucru a cauzat dificultăți majore în gestionarea infrastructurii și a serviciilor publice dincolo de limitele administrative, inclusiv în ceea ce privește întreținerea și modernizarea drumurilor și alte servicii de bază.
Orașele în declin redevin comune
În România există la ora actuală 83 de orașe în declin, din cauza scăderii accentuate a populației și a absenței investițiilor în economia locală. Printre acestea se numără Alexandria, Călărași, Deva, Reșița, Târgu Jiu, Abrud, Adjud, Azuga, Băile Herculane, Bușteni, Mizil, Buziaș, Calafat, Câmpia Turzii, Câmpina, Câmpulung, Comarnic, Sinaia și Covasna. Strategia Guvernului, inclusă și în PNRR, prevede ca orașele aflate în declin, în care scăderea demografică persistă, să redevină comune, pentru a reduce povara fiscală. Totodată, acestea trebuie să adopte și să aplice măsuri stricte de limitare a creșterii pentru a reduce extinderea amprentei urbane.