FLORIN CÎŢU: "Implementarea facturii electronice va aduce 20 miliarde lei la buget, anul viitor"

Implementarea facturii electronice va aduce 20 de miliarde de lei (2% din PIB) la buget în 2021, a declarat ieri, într-o conferinţă de presă online, Florin Cîţu, ministrul Finanţelor. Acesta a mai spus că de la anul plata taxelor se va putea face online. România este ţara din UE cu cea mai mică colectare la buget raportat la dimensiunea economiei, circa 27% din PIB anul trecut.

Ministrul a afirmat: "O să se poată face plata tuturor taxelor prin ghişeul.ro. Pentru anul viitor îmi menţin obiectivul de a creşte veniturile la buget, iar implementarea facturii electronice, după ce facem conectarea caselor de marcat (la serverele ANAF) la finalul acestui an, va aduce la buget 20 de miliarde de lei în plus, anul viitor. Este un obiectiv ambiţios".

Florin Cîţu a mai susţinut că informatizarea ANAF a dat roade, iar companiile declară venituri mai mari şi le plătesc faţă de anul trecut. Deficitul bugetar - diferenţa dintre venituri şi cheltuieli - pentru acest an se ridică la 8,6% din PIB, circa 91 de miliarde de lei. România mai pierde la buget circa 10 miliarde de euro din neîncasări de TVA. Cîţu a declarat în mai multe rânduri de când conduce MFP că va digitaliza administraţia fiscală şi că va combate evaziunea.

"Ceea ce am promis pentru ANAF am făcut şi se vede în veniturile lunii august. Veniturile declarate sunt mai mari, veniturile încasate (pe luna august - n.r.) sunt mai mari decât erau anul trecut. Menţinem acelaşi ritm şi continuăm reforma în Ministerul Finanţelor Publice, în ANAF, chiar cu opoziţia unora dintre cei care au rămas acolo şi sunt de ani de zile şi cred că ar trebui să rămână pe veci. Vom continua reforma", a spus Cîţu.

El a mai declarat că încrederea în economia României a crescut consecutiv în fiecare lună după maximul crizei (aprilie) şi că, după primele 8 luni din an, cheltuielile de investiţii sunt cele mai mari din ultimii zece ani, respectiv 24 de miliarde de lei (peste 2% din PIB), comparat cu 10 miliarde în 2017 sau 12 miliarde în 2018. Potrivit ministrului s-au încheiat recent şi plăţile restante pentru concediile medicale, astfel că MFP plăteşte deja concediile medicale de anul acesta. Până în august s-au plătit în 2020 concedii medicale de 2,48 miliarde de lei, cu 61% mai mult faţă de aceeaşi perioadă a lui 2019, asta şi din cauza crizei sanitare.

"Plătim facturile companiilor. Nu trebuie să fie penalizate pentru ineficienţa administratorilor publici", a spus Cîţu.

Ministrul Finanţelor a spus de asemenea că nu se va mai prelungi amânarea termenului de plată a obligaţiilor fiscale deoarece se doreşte o imagine clară a economiei după 25 octombrie.

"Pe 25 octombrie doresc să avem o imagine clară a sănătăţii economiei. Bineînţeles că sunt sectoare în economie unde există probleme, ne vom uita de la un sector la altul şi vom vedea cu ce soluţii putem să venim în ajutorul acestor sectoare, dar este important pentru noi ca la 25 octombrie să avem o imagine clară a ceea ce se întâmplă în economie (şi) de aceea nu vom prelungi aceste facilităţi. După aceea vom discuta în funcţie de situaţii şi pe sectoare pentru că unele o duc foarte bine în timp ce altele au probleme. Pachetul pentru întreaga economie este de 6% din PIB, peste 60 de miliarde de lei. Vom continua în această direcţie dar vreau să văd în octombrie care este situaţia reală în economie", a spus oficialul. Săptămâna aceasta ar urma să fie adoptată în guvern schema de sprijin prin garanţii de stat pentru companiile mari.

Despre bugetul pe 2021 ministrul a afirmat că acesta va fi "construit pe legislaţia în vigoare" şi că previziunile macro sunt aşteptate de la Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză.

"Vom prezenta bugetul pentru anul viitor la momentul oportun. Bugetul trebuie aprobat de guvernul următor. Totuşi, în acest moment am început o analiză a cheltuielilor pe ordonatori de credit ca să vedem exact care este execuţia", a spus Florin Cîţu.

Cîţu a mai spus că PNL nu va face ce a făcut PSD, adică să majoreze taxele pentru a plăti pensii mai mari.

"Noi nu facem aşa ceva. Menţinem un echilibru al bugetului şi cu toate acestea vedeţi că am reuşit să facem o creştere a pensiilor. (...) Nu vom creşte taxe, nu vom afecta veniturile cetăţenilor şi vom creşte investiţiile. Este promisiunea mea de liberal", a mai spus oficialul guvernamental.

Acesta a adăugat că la cum arată execuţia bugetară va mai fi nevoie de o rectificare bugetară la finalul anului.

• Cîţu promite transparenţă în legătură cu împrumuturile

Ministrul Finanţelor a mai promis ieri că va ţine în fiecare zi de luni a săptămânii câte o conferinţă de presă în care va anunţa cât doreşte să împrumute MFP în săptămâna respectivă pentru finanţarea deficitului bugetar, la ce scadenţe, iar ulterior dobânzile la care s-au contractat creditele. Ministerul de Finanţe se împrumută din piaţa locală în fiecare luni şi joi.

"Toate aceste sume pe care le împrumutăm au legătură cu deficitul bugetar. Tot în acest proces de transparentizare am trimis fiecărui senator şi deputat, şi voi trimite în continuare, execuţia (bugetară) lunară. (...) În aceste conferinţe de presă voi explica cetăţenilor execuţia bugetară pentru a vedea unde se duc banii pentru acest deficit bugetar", a precizat Cîţu.

Acesta a mai reiterat că guvernul PNL se împrumută mai ieftin decât guvernele PSD şi a dat şi un exemplu: "Anul trecut, în septembrie, media dobânzilor la care se împrumuta guvernul era de 4,58%. Anul acesta este de 3,69%. Asta înseamnă economii pentru cetăţenii României".

Amintim că, după cum arată execuţia bugetară pe primele 8 luni ale anului, cheltuielile cu dobânzile s-au majorat pe total cu 23% faţă de perioada similară din 2019, însă asta pe fondul majorării necesarului de împrumut - deficit estimat la 8,6% din PIB în 2020.

Potrivit ministrului, circa 5% din deficit reprezintă impactul crizei Covid. Florin Cîţu a susţinut că dacă nu ar fi părut criza sanitară deficitul la finele primelor 8 luni din an ar fi fost de 1,93% faţă de 2,1% din PIB cât a fost în perioada similară din anul anterior.

Florin Cîţu a spus că economia României a performat mult mai bine faţă de estimările agenţiilor de rating sau cele ale Comisiei Europene şi că la finele lui 2021 România va fi recuperat declinul economic provocat de criza sanitară.

"Revenirea economiei, se vede clar că în toată Uniunea Europeană economiile vor reveni în 2021, nu este o revenire completă. România şi Polonia au o revenire completă după 2021, după perioada de criză. După ce trecem 2020 şi 2021, după ce tragem linie, rămânem... obiectivul nostru este acela de a ne reveni complet după 2021 şi să putem să creştem din 2022. Eu sper să reuşim să depăşim şi acest obiectiv, dar este clar că am performat mult mai bine decât estimau toate agenţiile de rating, toate instituţiile internaţionale, chiar şi Comisia Europeană. (...) Am arătat că am făcut faţă unui şoc negativ neprevăzut foarte mare, în condiţiile în care socialiştii au lăsat rezervele statului pe zero, în care am pornit cu un deficit bugetar mai mare, în care am avut şi cheltuieli structurale mai mari. Suntem mult mai pregătiţi pentru orice alt scenariu, am încredere că orice şoc negativ îl vom trece mult mai uşor. Nu văd un scenariu în care să revenim la situaţia din martie-aprilie", a spus Cîţu.

• Cîţu: "Mă aştept să fie menţinut ratingul în decembrie"

Ministrul Finanţelor a mai spus ieri că se aşteaptă ca ratingul suveran al României să fie menţinut la următoarele revizuiri din noiembrie şi decembrie (S&P).

"Avem discuţii cu agenţiile de rating şi am avut discuţii foarte multe în acest an, acest guvern a demonstrat că administrează precaut şi responsabil finanţele publice, de aceea S&P şi celelalte agenţii au menţinut ratingul, şi aşa vom face şi în continuare, vom avea transparenţă maximă. Mă aştept să fie menţinut ratingul în decembrie. Obiectivul meu este bineînţeles de a trece la perspectiva stabilă pentru economie, de aceea voi fi în continuare, de fiecare dată când avem discuţii cu agenţiile de rating, voi prezenta planurile noastre pe termen mediu pentru a arăta clar că vrem consolidare fiscală", a conchis Florin Cîţu, adăugând că strategia de consolidare a deficitului bugetar a fost transmisă Comisiei Europene.