FMI ar lăsa o parte din bani şi pentru pensii şi salarii

• Cea de-a cincea tranşă de la FMI, în valoare de 850 de milioane de euro nu mai merge toată la Banca Naţională

• Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la FMI: "Trebuie să lucrăm după cum ne comunică FMI, dar nu putem lăsa oamenii fără bani de salarii şi pensii"

O delegaţie a Fondului Monetar Internaţional (FMI) se află, zilele acestea, la Bucureşti, pentru a evalua performanţele economiei naţionale, în conformitate cu obligaţiile asumate în acordul de finanţare externă.

Misiunea Fondului Monetar Internaţional (FMI) vrea să preseze autorităţile române pentru ca acestea să rezolve problemele legate de deficitul bugetar, a declarat, pentru ziarul BURSA, Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la FMI.

De misiunea de evaluare a Fondului Monetar depinde eliberarea unei noi tranşe din acordul de împrumut în valoare de 850 de milioane de euro, banii urmând să fie acordaţi Băncii Naţionale.

Însă, Mihai Tănăsescu a subliniat că aceşti bani ar putea să ajungă şi în pensii şi salarii, în funcţie de situaţia economică a ţării noastre: "Trebuie să lucrăm după cum ne comunică FMI, dar nu putem lăsa oamenii fără bani de salarii şi pensii. Astfel, este posibil să fie finanţat şi deficitul bugetar, dar la fiecare oră poate apărea ceva nou care să schimbe situaţia. Mai avem o lună până la eliberarea tranşei, poate se vor rezolva unele probleme".

Mihai Tănăsescu a precizat că deficitul bugetar din primul trimestru s-a cifrat la 8,15 - 8,16 miliarde lei, astfel încât autorităţile şi-au îndeplinit ţinta stabilită cu Fondul, de 8,25 miliarde de lei. "Chiar dacă am depăşi puţin ţinta stabilită, nu va fi o problemă majoră, nu suntem numai noi în asemenea situaţii", a spus Mihai Tănăsescu.

Ţinta pentru deficitul bugetului general consolidat pentru anul acesta este de 31,9 miliarde lei.

În context, oficialul a subliniat că în cadrul misiunii de evaluare, FMI ar putea să adopte o poziţie ceva mai tranşantă cu autorităţile noastre pentru rezolvarea problemelor interne.

Tănăsescu a precizat că poziţia mai tranşantă se justifică prin faptul că FMI vrea să ne străduim să ieşim cât mai repede din criză, că dacă ne-ar lăsa în apele noastre, ar fi aproape imposibil să reuşim.

Nu în ultimul rând, şeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks, a declarat că ţara noastră trebuie să fie foarte atentă, după situaţia fiscală din Grecia şi să ne îndeplinim toate angajamentele asumate, pentru evitarea oricărui risc. Franks a precizat că FMI reevaluează, momentan, prognozele macroeconomice.

• Patronatele cer FMI să constrângă Guvernul pentru adoptarea legii parteneriatului public-privat

Alianţa Confederaţiilor Patronale din România (ACPR) a cerut, ieri, Fondului Monetar Internaţional, să constrângă Guvernul pentru adoptarea legii parteneriatului public-privat.

Reprezentanţii ACPR consideră că adoptarea acestei legi este cea mai eficientă măsură de relansare economică, adăugând că este singura soluţie la ora actuală prin care pot fi atraşi bani pentru marile investiţii necesare creşterii economice, câtă vreme Guvernul nu dispune de resursele necesare pentru a demara aceste investiţii de la buget.

În plus, ACPR a cerut delegaţiei FMI să preseze Guvernul să plătească şi el factura anticriză prin reducerea cheltuielilor bugetare cu 10 % şi prin susţinerea unor programe de relansare economică precum cele ale Ministerului Turismului şi Dezvoltării Regionale de construire a 20.000 de case la ţară sau de reabilitare termică a locuinţelor.

ACPR avertizează că dacă anul trecut membrii săi au renunţat la investiţii pentru a putea plăti salariile în condiţiile de criză, anul acesta, nu o vor mai face, deoarece acestea sunt necesare relansării producţiei, motiv pentru care este timpul ca şi Guvernul să-şi achite partea sa de sarcină.

• Cinci măsuri anti-criză cerute de mediul de afaceri

1. Adoptarea în regim de urgenţă a legii parteneriatului public-privat;

2. Alocarea a minimum 0,5% din PIB pentru programe destinate înfiinţării şi dezvoltării IMM-urilor, sume ce reprezintă în fond investiţii, cu efecte de antrenare asupra economiei;

3. Generalizarea neimpozitării profitului şi a dividendelor reinvestite;

4. Plata TVA la data încasării contravalorii bunurilor livrate/serviciilor prestate/lucrărilor executate;

5. Diminuarea semnificativă şi în regim de urgenţă a parafiscalităţii (peste 500 de taxe nefiscale, fără taxele nefiscale stabilite de autorităţile publice locale), prin reducerea la jumătate a numărului actual de agenţii şi alte organisme finanţate din bani publici şi diminuarea la jumătate a personalului acestora.

• Franks: Activitatea AVAS, o latură importantă în actualul context economic

Şeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks şi Niko Hobdari, au făcut, ieri, o vizită de lucru la Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS).

Cei doi oficiali au purtat discuţii cu vicepreşedinţii Autorităţii şi cu ceilalţi membri ai conducerii instituţiei.

Reprezentanţii AVAS au prezentat delegaţiei FMI activitatea instituţiei în privatizare şi administrare, precum şi în valorificare creanţe şi monitorizare postprivatizare, dar şi obiectivele pentru perioada următoare.

"Activitatea AVAS reprezintă o latură importantă în actualul context economic şi mondial de criză", a declarat Jeffrey Franks.

Vizita FMI a făcut parte din seria de întâlniri programate de FMI cu Guvernul României şi principalele instituţii din domeniul economic, fiind o primă etapă de monitorizare a activităţii şi performanţelor acestora.