Fondul Monetar Internaţional (FMI) nu este de acord cu majorarea cu unu - două puncte procentuale a ţintei de deficit bugetar, de la 4,4% la circa 6% din PIB pentru anul 2011, aşa cum a propus Confederaţia Patronală UGIR-1903 la discuţiile de vineri.
Preşedintele UGIR-1903, Cezar Corâci, a declarat, citat de Agerpres: "FMI nu vede modul în care ar putea fi finanţat un deficit mai mare. Credibilitatea României în aceste condiţii ar face ca accesul la pieţele de capital externe să fie complicat. Părerea mea este că am făcut un pas înainte, am deschis o discuţie care va continua în mod cert. Sperăm ca Guvernul şi BNR să obţină o ţintă de deficit mai mare".
La discuţiile de vineri, FMI a cerut şi opinia patronatelor despre reducerea TVA pentru alimentele de bază, iar răspunsul patronatelor a fost că o astfel de măsură, dacă ar fi sustenabilă, ar duce la creşterea consumului şi ar contribui la redresarea economiei.
• Franks a discutat cu Băsescu despre TVA şi neimpozitarea pensiilorî
Şeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks, a declarat, vineri, că a discutat, miercuri, cu preşedintele Traian Băsescu despre problema votului din Parlament prin care a fost redusă TVA la alimentele de bază, iar pensiile sub 2000 lei vor fi neimpozitate, arătând că şeful statului a lăsat să se înţeleagă că va lua măsuri.
"Am discutat această problemă cu preşedintele Băsescu şi cred că va lua măsuri în această privinţă", a spus Franks, după întâlnirea cu patronatele.
Preşedintele Traian Băsescu a declarat, vineri, la Doljeşti (Neamţ) că îşi va exprima opinia după ce va citi proiectele de reducere a TVA la alimentele de bază şi neimpozitarea pensiilor sub 2.000 de lei.
Potrivit Mediafax, surse guvernamentale susţin că premierul Emil Boc i-a asigurat, joi, pe reprezentanţii FMI că situaţia generată de proiectele adoptate de către deputaţi va fi rezolvată rapid.
• Franks: Este foarte periculos ca sistemul fiscal să fie schimbat atât de repede
FMI analizează toate propunerile care vizează modificări de taxe, însă este foarte periculos ca sistemul fiscal să fie schimbat la scurtă vreme după ce au fost adoptate măsuri foarte dificile, apreciază Jeffrey Franks, adăugând că Fondul va discuta toate opţiunile.
Referindu-se la creşterea salariului minim, Franks a afirmat că Fondul poate prezenta un punct de vedere clar doar după ce va fi cunoscut cu exactitate impactul unei astfel de măsuri: "Am discutat problema salariului minim pentru că vrem să avem o viziune clară a impactului pe care o creştere a acestuia l-ar putea avea. Cred că este prematur pentru mine să exprim un punct de vedere înainte de a fi auzit toate costurile şi beneficiile modificării salariului minim".
• Patronatele au înţeles diferit poziţia FMI privind deficitul bugetar
Patronatele au înţeles diferit poziţia FMI privind deficitul bugetar din 2011, preşedintele UGIR-1903, Ioan Corâci, declarând că Guvernul şi BNR ar putea negocia un deficit mai mare, în timp ce reprezentantul patronatului ACPR, Dan Matei Agathon, a afirmat că FMI a spus că nu negociază ţinta. "Ne-au spus că ţinta de deficit pentru 2011 va rămâne 4,4% şi că nu estenegociabilă", a spus Agathon.
Patronatele au mai discutat cu reprezentanţii FMI despre salariul minim, subiect la care au avut, de asemenea, păreri diferite. Corâci afirmă: "Am discutat foarte mult despre salariul minim, ceea ce înseamnă o creştere a acestuia. Am spus că patronatele vor putea susţine un salariu mai mare, este discutabil dacă până la 700 de lei, dar 650 de lei ar fi o soluţie. N-am cerut scăderea contribuţiilor sociale, am înţeles că în perioada de criză nu putem cere aşa ceva, dar anul viitor dacă va exista un trend pozitiv o măsură de reducere a fiscalităţii pe forţa de muncă ar ajuta economia".
Referitor la salariul minim, Agathon a declarat că reprezentanţii FMI abia acum au înţeles de ce sunt mai multe salarii minime, respectiv cel din buget, cel din contractul colectiv de muncă şi cel negociat la nivel de ramură. "ACPR a susţinut că un salariu de 650-710-715 lei este acceptabil. După ce au înţeles cum e cu salariile minime se pare că ar putea fi de acord cu creşterea salariului minim", a adăugat Agathon.
Laurenţiu Plosceanu, preşedintele Asociaţiei Române a Antreprenorilor de Construcţii (ARACO), pentru prima oară prezent la negocierile cu FMI, a declarat, pentru ziarul BURSA: "FMI nu este dispus să negocieze majorarea ţintei de deficit pentru 2011. Noi am solicitat acest lucru pentru ca statul să aibă mai multe resurse financiare pentru investiţii. Reprezentanţii FMI au spus că este treaba statului cum se descurcă să folosească mai multe fonduri pentru investiţii mai ales că România are la dispoziţie sume importante din fonduri europene în acest sens".
• ARACO: Principala preocupare a FMI este îmbunătăţirea colectării şi lărgirea bazei de impozitare
Domnia sa ne-a precizat că FMI nu respinge reducerea cotei unice de la 16% la 10% şi creşterea salariului minim: "Reprezentanţii Fondului vor să analizeze datele trimise de Guvern privind scenariul economic după aplicarea cotei de 10%, dar şi datele cu privire la majorarea salariului minim. Fondul nu este refractar la aceste măsuri atâta timp cât vin mai mulţi bani la bugetul statului. În opinia oficialilor FMI, cea mai mare problemă la acest capitol nu sunt măsurile fiscale care vor creşte baza de impozitare ci colectarea".
ARACO a solicitat FMI condiţionarea noului acord de plata arieratelor statului către companiile private, sectorul de construcţii având, în prezent, de recuperat peste 1,2 miliarde de euro. De asemenea, constructorii solicită inventarierea investiţiilor publice începute şi neterminate şi stabilirea celor prioritare, care trebuie finanţate în anii următori. "Lucrările de care nu avem nevoie trebuie să fie în conservare sau abandonate", ne-a mai spus Laurenţiu Plosceanu. Reprezentanţii ARACO au mai cerut stabilirea proiectelor de investiţii care vor fi realizate în parteneriat public-privat.
Potrivit ARACO, FMI a comunicat, vineri, patronatelor că instituţiile financiare internaţionale au pus România pe lista ţărilor cu risc ridicat, motiv pentru care obţinerea finanţărilor pentru marile investiţii este dificilă. Potrivit preşedintelui ARACO, Laurenţiu Plosceanu, FMI a spus că bani există, dar sunt foarte scumpi pentru ţara noastră care are un risc ridicat din cauza tulburărilor politice şi a performanţelor macroeconomice nesatisfăcătoare.
Domnul Plosceanu ne-a declarat: "Oficialii Fondului sunt mai optimişti decât patronatele. Ei preconizează o creştere economică de maxim 1,5% pentru 2011, în timp patronatele văd, în cel mai optimist caz, o stagnare. FMI are convingerea că, dacă sunt aplicate măsuri corecte în această perioadă dificilă, atunci ţara noastră va reveni, în câţiva ani, pe un trend crescător al economiei".