FMI propune ca fiecare stat membru UE să aibă un ritm diferit de reducere a datoriei

Uniunea Europeană ar trebui să înfiinţeze o capacitate fiscală pentru a plăti pentru bunurile publice ale blocului comunitar, să stabilească o legătură între ritmul reducerii datoriilor şi riscul individual de ţară, şi să lase consiliile fiscale independente să aibă un rol mai mare în politică, se arată într-un raport publicat astăzi de Fondul Monetar Internaţional (FMI), transmite Reuters, potrivit Agerpres.

Propunerile FMI coincid cu discuţiile miniştrilor de Finanţe ai UE de săptămâna acesta privind modul de adaptare al cadrului fiscal al UE la noua realizate a datoriilor publice ridicate şi a investiţiilor masive necesare pentru a limita schimbările climatice.

Reglementările fiscale ale UE prevăd protejarea valorii euro prin limitarea împrumuturilor guvernamentale. Uniunea Europeană a suspendat în martie 2020 aplicarea regulilor din Pactul de stabilitate şi creştere. Printre obligaţiile pe care statele membre UE nu mai trebuie să le respecte în prezent se numără şi faimoasa regulă care cere ca deficitul public să nu depăşească 3% din Produsul Intern Brut, precum şi obligaţia de a menţine datoria publică sub pragul de 60% din PIB.

După suspendarea regulilor de disciplină bugetară, statele membre au anunţat cheltuieli publice în valoare de miliarde de euro pentru a ajuta sistemele de sănătate şi a susţine economiile, companiile şi piaţa muncii să facă faţă impactului pandemiei de coronavirus

În prezent, nivelul datoriilor în ţările blocului comunitar se situează de la 190% din PIB în Grecia la 17,6% din PIB în Estonia, iar actualele reglementări privind reducerea datoriilor nu sunt fezabile pentru guvernele cu un grad de îndatorare ridicat.

Prin urmare, FMI a propus ca fiecare ţară să aibă un ritm diferit de reducere a datoriei.

"Viteza şi ambiţia ajustărilor fiscale vor fi legate de nivelul riscurilor financiare", se arată în propunerea FMI.

Nivelul riscului ar trebui stabilit printr-o analiză sustenabilă a datoriei, cu o metodologie comună, dezvoltată de un nou şi independent Consiliu Fiscal European, sau de adjuncţii miniştrilor de Finanţe ai UE, grupaţi în Comitetul economic şi financiar (CEF) al blocului comunitar.

"Ţările cu un risc fiscal mai ridicat ar trebui să conveargă spre un sold bugetar zero sau pozitiv, în următorii tre-cinci ani. Statele cu un risc fiscal mai scăzut şi un nivel al datoriei sub pragul de 60% din PIB ar trebui să aibă mai multă flexibilitate, dar încă trebuie să ia în considerare riscurile când îşi fac planuri", apreciază FMI.

Conform instituţiei, consiliile naţionale fiscale independente ar trebui să aibă un rol mai mare în deciziile politice, sprijinind proiecţiile macroeconomice, evaluând riscurile fiscale şi asigurând consistenţa plafonului de cheltuieli şi a planurilor fiscale.

De asemenea, UE ar trebui să înfiinţeze o capacitate fiscală pentru stabilizarea macroeconomică şi pentru a furniza bunuri publice la nivelul blocului comunitar, se arată în raportul Fondului Monetar Internaţional.