FMI pune lupa pe încă zece companii de stat

Zece companii de stat se vor adăuga, în noul acord, celor zece aflate deja sub monitorizarea Fondului Monetar Internaţional, potrivit lui Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI în România.

Pe lista FMI, vor fi incluse companii precum Tarom, Poşta Română, Oltchim, SNLO, Electrica Transilvania Nord şi vor fi evaluate atât pierderile, cât şi arieratele pentru că unele dintre ele vor fi luate în calcul la bugetul general consolidat, a spus Jeffrey Franks, citat de Mediafax .

"Potrivit standardelor Eurostat, dacă o companie pierde o anumită sumă de bani şi are un anumit sprijin de la stat, nu va mai fi luată în calcul drept companie de stat. Deci vedem o situaţie în care avem un număr mai mare de companii monitorizate", a explicat Franks.

Potrivit şefului misiunii FMI, indicatorii financiari ai Companiei Naţionale a Huilei, cel mai mare datornic la bugetele de stat, vor fi incluşi în bugetul general consolidat.

"Cazul CNH este unul special pentru că la nivelul Uniunii Europene există o strategie pentru companiile care extrag cărbune unde este specificat că până în 2018 ajustarea trebuie finalizată. Companiile din minerit care nu sunt identificate ca viabile vor trebui închise", a adăugat Franks.

• Guvernul trebuie să-şi evalueze companiile în şase luni

Guvernul are la dispozoţie şase luni să facă o evaluare cuprinzătoare a tuturor companiilor, respectiv a celor peste 150 de societăţi de la nivel central, dar şi la nivel local la regiile autonome. Guvernul trebuie să vină cu programe strategice pentru fiecare societate, care vor arăta dacă trebuie vândute, restructurate sau închise.

Potrivit lui Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), există companii a caror privatizare este necesară în condiţiile în care statul nu poate asigura un management eficient, dar pentru companiile de interes strategic statul trebuie să gasească o modalitate mai eficientă să le administreze. Domnia sa a propus o colaborare a statului cu firmele de management, întrucât arieratele mari ale întreprinderilor de stat sunt urmări ale conducerilor defectuoase.

De altfel, şi şeful FMI a spus că va solicita Guvernului să adopte o nouă legislaţie pentru a îmbunătăţi administrarea companiilor de stat.

Restanţele la buget ale companiilor monitorizate prin acordul cu FMI au crescut cu 34% anul trecut, la 6,86 miliarde de lei, iar cel mai mare datornic a rămas Compania Naţională a Huilei, urmată de CFR SA, ale cărei datorii s-au triplat pe parcursul anului 2010.

Datoriile restante ale companiilor de stat însumează echivalentul a 5% din PIB, facturile neplătite constituind o frână majoră pentru creşterea economică, a mai spus Franks. Având în vedere nivelul prognozat de autorităţi pentru PIB-ul din 2010, de 511 miliarde lei, rezultă că valoarea arieratelor companiilor de stat se ridică la pes-te 25 de miliarde lei (aproximativ 6 miliarde de euro).

• Franks: Fiecare euro pe care o companie de stat îl pierde e acoperit din buzunarele românilor

Pierderile şi arieratele companiilor de stat sunt acoperite cu bani din buzunarele românilor care plătesc taxe, mecanism care nu se înţelege uneori, a declarat Jeffrey Franks.

Domnia sa a spus: "Uneori se crede că societăţile de stat pot pierde bani fără să afecteze pe nimeni. Fiecare euro pe care o companie de stat îl pierde reprezintă un cost pentru buzunarul plătitorilor de taxe. Asta se întâmplă când companiile de stat pierd bani. Asta înseamnă că banii plătiţi pe taxe de către toţi românii, atât de cei care fac 500 lei, 600 lei sau 1.000 lei pe lună, trebuie folosiţi pentru a acoperi arieratele şi pierderile acestor companii. Luaţi bani din buzunarele tuturor românilor când aceste companii produc pierderi. Dacă vrem să evităm să mai luăm bani din buzunarele tuturor românilor care plătesc taxe pentru companiile cu pierderi trebuie să rezolvăm această problemă".

El a menţionat că atunci când problema pierderilor companiilor de stat va fi rezolvată, aceste firme nu vor mai "trage în jos economia", ci vor susţine creşterea.