FMI: România va avea anul viitor cea mai mare creştere economică din UE

FMI a anunţat revizuirea în scădere a estimării privind creşterea economică a Româ-niei în acest an, de la 1,3% la 0,8%, dar pentru 2011 anticipează un avans al PIB de 5,1%, cel mai mare din Uniunea Europeană, potrivit raportului World Economic Outlook, citat de Mediafax.

Săptămâna trecută, reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu, a declarat că Fondul a redus estimarea privind creşterea economică a României în acest an de la proiecţia anterioară de 1,3%, la 0,8%. Rezultatele din trimestrul al patrulea din 2009 au fost mai puţin bune decât s-au aşteptat economiştii, a spus el.

Noua estimare va fi discutată de autorităţile române cu misiunea FMI care va veni la Bucureşti la sfârşitul lunii aprilie.

De asemenea, FMI a revizuit în urcare estimarea aferentă anului 2010 privind creşterea medie anuală a preţurilor de consum din Româ-nia, cu 0,4 puncte procentuale, la 4%.

Pentru 2011, Fondul Monetar Internaţional anticipează un avans al preţurilor de 3,1%.

Potrivit FMI, România va înregis-tra un deficit de cont curent de 5,5% atât în acest an, cât şi în 2011, uşor sub cel de 5,6% anticipat în raportul privind perspectivele economiei mondiale publicat în octombrie 2009.

România are un acord stand-by cu FMI pe doi ani, pentru suma de 12,95 miliarde euro, bani care intră în rezerva BNR, pachetul total de finanţare externă de la Fond, Uniunea Europeană, BM şi BERD urmând să ajungă la 19,95 miliarde euro.

• Perspective diferite de creştere în Europa emergentă

În Europa emergentă, regiune în care este inclusă şi România, perspectivele de creştere economică variază semnificativ, notează Fondul în raport.

Astfel, unele ţări, precum Polonia, au rezistat relativ bine recesiunii mondiale, iar altele, precum Turcia, unde încrederea din piaţa internă şi-a revenit după şocul extern iniţial, se vor redresa mai rapid, ca urmare a revenirii fluxurilor de capital şi normalizării comerţului.

În schimb, economii care înaintea crizei aveau creşteri economice nesustenabile, generatoare de deficite mari de cont curent, precum Bulgaria, Letonia şi Lituania, dar şi cele cu finanţe publice şi private vulnerabile, cum sunt România, Ungaria şi ţările baltice, îşi vor reveni mai lent, parţial ca urmare a numărului limitat de măsuri disponibile.

FMI anticipează pentru acest an o creştere economică de 1,3% pe ansamblul Europei, urmată de un avans de 1,9% în 2011.

Zona euro va consemna în 2010 un ritm de dezvoltare de 1%, urmat de o creştere de 1,5% în 2011.

În Europa emergentă, avansul va fi de 2,9% în 2010 şi de 3,4% anul viitor.

Fondul avertizează că incertitudinile legate de perspectivele Europei au crescut, comparativ cu raportul publicat în octombrie 2009, în condiţiile amplificării a două riscuri.

Pe termen scurt, principalul risc este ca temerile pieţelor referitoare la situaţia financiară a Greciei să se transforme într-o criză a datoriilor care să ducă la contagiune.

Din acest motiv, FMI subliniază importanţa eforturilor autorităţilor elene de restabilire a credibilităţii politicii bugetare a Greciei şi apreciază planul de susţinere a acestui stat, în caz de nevoie.

Un al doilea risc este necesitatea atenuării dezechilibrelor bugetare şi de cont curent în economiile periferice. Deşi rezolvarea acestor dezechilibre ar putea frâna dezvoltarea, amânarea măsurilor decisive poate conduce la un proces de lungă durată punctat de crize.