FORUMUL ECONOMIC MONDIAL: Pandemia de Covid-19 riscă să agraveze alte cinci crize

Impactul crizei generate de pandemia de coronavirus (Covid-19) s-ar putea extinde mult mai mult decât bănuieşte lumea, în condiţiile în care autorităţile şi celelalte forţe implicate în lupta împotriva bolii nu mai sunt atente la alte probleme.

Emma Charlton, Senior Writer la Forumul Economic Mondial (WEF), scrie că, acum, nu doar costurile umane şi economice ale pandemiei stâr­nesc îngrijorarea oamenilor de ştiinţă şi a umaniştilor, ci şi alte crize, care riscă să fie neglijate de către factorii de decizie sau exacerbate în mod in­voluntar de focarul de Covid-19.

Potrivit autoarei sunt cinci crize care pot fi agravate de situaţia generată de Covid-19, şi anume:

• 1. Foametea

Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură atrage atenţia că pandemia de Covid-19 face ca unele dintre comunităţile cele mai vulnerabile din lume să se confrunte cu "o criză în criză". La nivel mondial, declinul economic şi creşterea şomajului vor reduce puterea de cumpărare a populaţiei, agravând problema mondială a foamei.

Raportul global al ONU privind crizele alimentare, ediţia 2020, menţionează: "Cele 55 de ţări în care trăiesc persoane ce nu au o siguranţă alimentară şi care au nevoie acută de asistenţă umanitară urgentă, respectiv asistenţă nutriţională, se pot lovi de nevoia unui compromis dureros între salvarea de vieţi sau a mijloacelor de trai. În cel mai rău scenariu, vor fi salvaţi oameni de pandemia de coronavirus, iar ulterior aceştia vor muri de foame".

Antonio Guterres, secretarul general al Naţiunilor Unite, spune: "Numărul persoanelor care se luptă cu foamea acută şi suferă de malnutriţie este din nou în creştere. Turbulenţele generate de pandemia de Covid-19 pot împinge şi mai multe familii şi comunităţi într-o foamete mai profundă".

• 2. Schimbările climatice

Modificările climei trebuiau să fie punctul central al agendelor politice şi de afaceri din anul curent, conform sursei citate, care menţionează că "salvarea planetei" a fost una dintre temele cheie ale reuniunii din 2020 a Forumului Economic Mondial de la Davos. De atunci însă, situaţia de urgenţă climatică a trecut pe un loc care nu mai atrage atenţia, deoarece factorii politici se concentrează pe ţinerea în frâu a pandemiei.

Specialiştii avertizează că această problemă a climei nu va dispărea, mai ales că 2019 a fost cel de-al doilea an călduros (ca record) din istoria măsurătorilor meteorologice, după 2016.

În timp ce unii susţin că reducerea poluării şi a emisiilor de gaze cu efect de seră în contextul carantinei impuse de pandemie este o dovadă a ceea ce se poate realiza în materie, alţii spun că sunt necesare planuri concrete de măsuri.

Specialiştii estimează că, în New York, nivelul de monoxid de carbon s-a redus la jumătate faţă de din nivelul obişnuit înregistrat în luna martie, iar în China, carantina iniţială a făcut ca nivelul de poluare să scadă cu 25%.

"Coronavirusul ne-a arătat amploarea răspunsului necesar pentru a combate criza climatică", spune Emily Kirsch, fondator, managing partner la Powerhouse Ventures.

• 3. Şomajul

Economia globală va scădea cu 3% în 2020, potrivit estimărilor Fondului Monetar Internaţional (FMI), declinul preconizat fiind mai sever decât cel înregistrat în perioada crizei financiare din 2008-2009. Conform FMI, este probabil să crească şomajul peste tot în lume, anul acesta, astfel că instituţia internaţională anticipează o rată a şomajului de 10,4% în 2020, faţă de 3,7% în 2019. Pentru ţările europene avansate, estimarea privind şomajul anul acesta este de 9,2%, comparativ cu 6,6% în 2019.

Dar nu numai cei care au un loc de muncă oficial constituie îngrijorare. Organizaţia Internaţională a Muncii (OIM) estimează că peste două miliarde de persoane din întreaga lume care lucrează în economia subterană sunt printre cele mai vulnerabile din cauza situaţiei actuale.

"Adesea aceste persoane din economia subterană au un acces redus la serviciile de îngrijire a sănătăţii, nu au asigurări pentru caz de boală sau de plasare în carantină", spune OIM într-un raport, adăugând: "Mulţi dintre ei nu au posibilitatea să lucreze de la distanţă, de acasă. Pentru ei, să rămână acasă înseamnă să-şi piardă locul de muncă şi, fără salarii, nu îşi pot cumpăra alimente sau cele necesare".

Pierderile de venit pentru lucrătorii din economia subterană vor fi probabil "masive", conform OIM, care estimează că veniturile acestor persoane au scăzut cu 60% la nivel global, în prima lună a crizei.

• 4. Programele de vaccinare

Programele de vaccinare anti-pojar şi anti-poliomielită sunt amânate în prezent, pe fondul temerilor că virusul s-ar putea răspândi prin contactul necesar efectuării acestora.

La sfârşitul lunii martie, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a lansat îndrumări pentru a ajuta ţările să susţină serviciile de imunizare, însă a recomandat ca, în acestă perioadă, campaniile de vaccinare în masă să fie suspendate, subliniind cât de complicat este să creezi un echilibru între asigurarea securităţii lucrătorilor din sănătate şi protejarea oamenilor de bolile ce pot fi prevenite prin vaccinare.

Oamenii de ştiinţă de la London School of Hygiene and Tropical Medicine (LSHTM) prognozează că imunizarea în Africa ar împiedica între 29 şi 347 de decese viitoare în rândul copiilor, la un eventual deces generat de Covid-19, ca urmare a vaccinării efectuate în perioada pandemiei.

"Fără vaccinare, aceste decese ar putea rezulta dintr-o serie de boli, inclusiv rujeolă, febră galbenă, tuse convulsivă, meningită, pneumonie şi diaree", subliniază LSHTM.

Cercetarea LSHTM sugerează că beneficiile pentru sănătate, respectiv împiedicarea deceselor prin susţinerea imunizării de rutină a copiilor din Africa depăşesc riscul de decese asociate vizitelor în clinicile de vaccinare, în perioada pandemiei de Covid-19.

• 5. Sarcini nedorite din cauza lipsei accesului la planning familial

ONU avertizează că lipsa accesului la consultaţii de planning familial, în perioada de carantină, respectiv din cauza întreruperilor majore ale serviciilor de sănătate, ar putea genera şapte milioane de sarcini nedorite în lunile următoare.

Conform sursei, spitalele, policlinicile se închid, iar femeile nu îşi fac programări medicale de teamă să nu ia virusul. În asemenea condiţii, pentru acestea este tot mai dificil să obţină contraceptive, mai ales că şi lanţurile de aprovizionare au probleme.

Fondul ONU pentru populaţie, UNFPA, şi partenerii săi preconizează că, în cazul în care serviciile de sănătate vor rămâne perturbate şi carantina va continua timp de şase luni, este posibil ca în ţările cu astfel de restricţii, 47 de milioane de persoane să nu poată accesa contraceptive moderne.

UNFPA subliniază că nu este vorba doar de sarcinile nedorite evidenţiate în raport, ci de faptul că în noul context ar mai putea apărea şi o creştere a violenţei în familie.

În aceste condiţii, UNFPA atrage atenţia că impactul catastrofal al pandemiei de Covid-19 va fi resimţit şi pe segmentul amintit, intensificând inegalităţile de gen.