English
Nu par prea departe vremurile în care democraţia ar putea fi întîlnită doar ca piesă de muzeu. O curiozitate a unor timpuri pe cît de stranii şi rău orînduite, pe atît de îndepărtate. Nu neapărat în timp, cît mai degrabă în principii, reguli, sensuri şi obiective ale guvernării, ale vieţii publice şi individuale.
Mai mult sau mai puţin concertat, toate punctele tari ale organizării democratice în lumea politică a postmodernităţii sunt luate cu asalt, sunt săpate la temelie, sunt demolate; ici colo, cu dalta şi ciocanul, în alte locuri, direct cu buldozerul sau cu încărcătura de dinamită ştiinţific aşezată pe structura de rezistenţă pentru a reteza, dintr-o dată, punctele critice de sprijin. Născută în şi pentru epoca societăţilor masificate, democraţia modernă se sprijină pe partide mari, de masă. De regulă, două, pentru un sistem stabil. Modelul a fost îmbunătăţit cu adaosul partidelor satelit, respectiv de balanţă, soluţii menite să epuizeze opţiunile politice ale electoratului şi să le canalizeze în logica unui bipolarităţi dominante, structurale. Statele Unite, Marea Britanie, Germania, Franţa, toate marile forţe ale lumii politice moderne s-au dotat cu sisteme politice şi de guvernare de acest tip. Iar, după modelul lor, alte societăţi de rang mijlociu sau mic al puterii politice, economice şi militare, cum este cazul naţiunilor emancipate statal după primul război mondial, între care prenumărăm, desigur, şi România. Rostul principal al marilor partide a fost acela de a selecta, forma şi arunca în arena politică, la toate nivelele guvernării, oameni cu o zestre minimală, dar eficientă, de know how în privinţa regulilor guvernării eficiente şi cu o structură normativă asimilată, capabile să susţină un comportament performant din punctul de vedere al regulilor şi consecinţelor guvernării. A doua contribuţie decisivă, pentru democraţiile moderne, a sistemelor cu două partide dominante, a fost stabilitatea şi predictibilitatea pe termen mediu şi lung a obiectivelor şi chiar a programelor de guvernare, ceea ce a oferit o claritate remarcabilă în cîmpul alegerilor pentru cetăţeanul cu votul în mînă. Dacă ar fi să luăm doar aceste două mari "proprietăţi" ale partidelor politice în democraţiile moderne şi ar fi suficient să observăm că ele sunt într-un proces de dizolvare de lungă durată, ale cărui consecinţe, astăzi, au creat o situaţie nouă ce tinde spre irelevanţa politică a marilor partide. Identitatea lor politică şi ideologică este aproape complet dizolvată. În Germania ultimelor două decenii, efectul acesta a fost obţinut şi accentuat de modelul "antisistem" al "marii coaliţii", adică al guvernării prin asocierea celor doi poli de semn opus, CDU+UCS şi SPD. În Marea Britanie, ultimele trei confruntări electorale au fost decise nu pe temele specifice partidelor mari, laburişti şi conservatori, ci pe teme derivate din şi legate de dinamica instituţională a Uniunii Europene, respectiv ale consecinţelor acesteia pentru societatea, politica şi interesele pe termen lung ale Marii Britanii. În Franţa post război rece, ca şi în Italia, chiar cu un deceniu mai devreme, sistemul bipolar al partidelor mari s-a prăbuşit. În Italia a fost înlocuit cu o puzderie de partide relativ mici, închegate în jurul unor teme şi personalităţi de tip populist. Scena politică franceză a fost şi ea transformată radical, dreapta organizîndu-se în jurul unor aşa zise majorităţi prezidenţiale şi ale unui electorat dependent material şi social de marea birocraţie statală, în timp ce spaţiul stîngii socialiste a fost ocupat aproape complet de o forţă politică naţionalist anti-europeană, cu semnificative accente de extremă fascistoidă; ca şi în Italia, de altfel. Nici scena politică americană nu face excepţie, aici confuzia politică privind identitatea celor două mari partide, democraţi şi republicani, fiind clar semnalată de creşterea masivă a voturilor încrucişate şi de migraţia pendulatorie a unei părţi semnificative a electoratului. Acelaşi semnal îl dau, ca şi în Europa creşterile importante de sprijin pentru personalităţile şi ideologiile de tip populist, dominante la republicani, prin eforturile încununate de succes ale lui Trump şi ale administraţiei sale; semnificativ impulsionate la democraţi de succesul electoral al lui Sanders.
Să mai luăm un punct critic: statul de drept, supremaţia legii, nimeni nu este mai presus de lege. În orice fel ar fi formulat, acesta este un imperativ obligatoriu pentru funcţionarea şi credibilitea democraţiilor moderne. De decenii bune, în felurite modalităţi, el este săpat chiar la rădăcină. Societăţile în drum către postmodernitate sau care au trecut deja pragul au acceptat şi cultivă o lume paralelă. Una care propovăduieşte încă principiul supremaţiei legii şi una care îl încalcă flagrant, zi de zi, pe scară largă. Activităţile ilicite, ilegale şi criminale organizate pe scară largă şi susţinute astăzi de reţele transfrontaliere, locale, regionale sau chiar globale nu mai reprezintă nicăieri, în societăţile de astăzi, excepţii, ci o parte din regulă. De la traficul de droguri, la traficul de persoane şi de mărfuri, la operaţiuni financiare frauduloase, gigantice, lumea celor pentru care supremaţia legii este valabilă doar parţial sau deloc, uneori sau niciodată, a căpătat deja o forţă economică şi financiară care reprezintă fracţiuni de pînă la 40% din venitul naţional al unor ţări. Unele chiar mai mari! Inevitabilul nu are cum să fie evitat. Forţa politică a acestei părţi a societăţilor post-moderne se manifestă şi ea, tot mai consistent. Iar direcţia şi obiectivele ei sunt, fără excepţie, îndreptate împotriva principiilor şi a soluţiilor democratice de guvernare.
Desigur, libertatea de alegere, merită şi ea, măcar un cuvînt. Libertatea de alegere a omului cu votul în mînă depinde esenţial, între altele, de claritatea ofertei electorale, de libertatea şi calitatea informării sale şi nu în ultimul rînd de siguranţa pe care o are în legătură cu efectele directe şi indirecte ale alegerilor sale, asupra lui şi a mediului social imediat, de care depinde viaţa sa. Toate aceste premise ale "alegerii libere" sunt, în societăţile postmoderne de astăzi, una cu pămîntul, praf şi pulbere. Claritatea ofertei politice şi electorale a fost înlocuită, de partide şi formaţiuni politice, cu vaste programe de prostire şi minţire sistematică a electoratului; libertatea informării a fost practic suprimată şi înlocuită de programele deliberate de intoxicare ideologică şi informaţională, promovate prin mijloacele comunicării de masă controlate politic şi financiar, iar siguranţa cetăţeanului cu privire la efectele alegerilor sale politice este sistematic subminată de o tot mai larg răspîndită cultură a fricii, instilată cu metodă şi bună ştiinţă în lumea omului de rînd.
Fragilitatea democraţiilor postmoderne nu lasă loc decît unei singure soluţii, radicale. Democraţia, ori se reinventează ca sistem social antifragil (vezi Nassim Taleb), în parametri şi soluţii complet noi, compatibile cu condiţiile postmodernităţii, ori este condamnată să ajungă piesă de muzeu.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 21.02.2020, 08:05)
Superb!
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 22.02.2020, 11:41)
genial!
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 21.02.2020, 15:06)
Speechless!
2.1. guvernanta si democratia (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 22.02.2020, 17:09)
Alte domenii ne pot inspira pentru a face democratia antifragila.
Se exercită presiuni pentru trecerea de la guvernare, ca modalitate de „conducere de sus” reprezentativă şi democratică, la guvernanţă, În acest context, democraţia se află în impas, iar modalitatea de a restabili echilibrul între factorii de eficacitate şi sustenabilitatea socială presupune primordialitatea legii şi afirmarea statului de...
2.2. patologiile democratiei (răspuns la opinia nr. 2.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 22.02.2020, 17:14)
« Dar, daca este de revenit la democratia reprezentativa drept cadru, inclusiv pentru guvernanta, nu este deloc evitabila abordarea patologiilor acesteia. Dintre patologii, cea hotaratoare astazi este concentrarea deciziei in maini putine, uneori intr-o singura mana. Cei alesi dau seama infim de ceea ce au facut in fata celor care i-au ales la un moment dat. [...] Reprezentantii se delimiteaza tacit, ca un fel de noua casta – o categorie in sine, care profita de trecerea deciziilor in seama...
3. fără titlu
(mesaj trimis de Jiji în data de 21.02.2020, 16:18)
Nimic de adaugat. Felicitari!!!
3.1. guvernarea şi guvernanţa multinivel (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de anonim în data de 22.02.2020, 17:25)
O primă distincţie care trebuie făcută este aceea dintre guvern cu acţiunea sa, guvernarea şi guvernanţa. Dacă Guvernul este mecanismul de stat investit cu autoritatea şi legitimitatea de a acţiona asupra cetăţenilor prin instituţii care concentrează puterea şi aplică deciziile, în schimb, guvernanţa este o „altfel de guvernare”, o alternativă la acţiunea guvernamentală, care...
3.2. interacţiune a actorilor din diferite „arene” (răspuns la opinia nr. 3.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 22.02.2020, 17:28)
Acest tip de guvernanţă este important pentru că defineşte o nouă caracteristică a cooperării europene şi anume aceea că au fost depăşite barierele impuse de executiv şi că există o interacţiune a actorilor din diferite „arene” în identificarea şi rezolvarea problemelor comune prin cooperare şi coordonare, având ca rezultat luarea de decizii comune obligatorii pentru toţi. Era...
3.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 22.02.2020, 18:14)
Mi se pare ca acest concept de guvernanata asigura participarea la luarea deciziei a arenei oamenilor de afaceri, in propriul lor interes. Care este locul lobby-ul in luarea unei decizii? Care e granita dintre lobby si coruptie?
4. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 21.02.2020, 19:59)
Complex. alambicat si total profund. Mai ales mentionarea lui Nassim Taleb, o lebada neagra intr-o mare de mafioti albi.
4.1. guvernămant al zeilor (răspuns la opinia nr. 3.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 23.02.2020, 00:07)
Dacă ar exista un popor de zei, s-ar guverna democratic. Oamenilor nu li se potrivește un guvernămînt atît de perfect“ (Jean-Jacques Rousseau, Contractul social, Editura Științifică, București, 1957, p. 183).
4.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 23.02.2020, 03:15)
Este de apreciat multimea de citate sau extrase dar fii mai original, scrie si tu ceva din orginala ta gindire. Fii barbat, ce dreaqu !
4.3. Zoe, fii barbata! (răspuns la opinia nr. 4.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 23.02.2020, 09:07)
E bine sa ai martori, citatele au rol de martor. .
4.4. inovatii societale (răspuns la opinia nr. 4.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 23.02.2020, 09:41)
Asta e si ideea sa stimulam creatia in domeniul societal, folosind intuitia mai mult decat partea logica a creierului. Asta nu se poate face in conditii de stres ci intr-o stare de armonie, echilibru mental, doar atunci cand te conectezi la sursa, adica atunci cand meditezi zilnic..Pentru a reinventa democratia, astfel incat sa fie antifragila, e nevoie de creatie pe baza informatiilor detinute si a altora revelate.Toate marile descoperiri stiintifice au fost facute pe baza revelatiei. Toti...
4.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.4)
(mesaj trimis de anonim în data de 23.02.2020, 17:10)
Daca tot esti atit de initiat poti sa spui la ce frecventa teta iti duci neuronii pentru a realiza OBE ?
Daca nu stii ce este OBE intreaba-l pe ala care te-a initiat in stiinta si ti-a amplificat cunostintele de pe toate cimpiile pe care la strabati continuu.
Gargara e bune cind te intilnesti cu prietena la cafea sa-i sucesti creierii nu pe ALDE mine impresioneaza.
4.6. OBE (răspuns la opinia nr. 4.5)
(mesaj trimis de anonim în data de 23.02.2020, 20:21)
Experiență în afara corpului nu e o noutate. Cu totii o experimentam ziua sau noaptea, atunci cand putem calatori in astral. E chiar indicat sa o facem. Cand ne intoarcem din astral, ne intoarcem mai sanatosi. De aici si functia terapeutica a somnului.Vindecarea se produce si la distanta. Cand eram la Eforie Nord am reusit sa vindec pe catelusa ,mea cu un dus de lumina alb stralucitoare. Am facut asta din iubire pentru ea. Cu ajutorul frecventei vibratiei iubirii putem...
4.7. dedublare (răspuns la opinia nr. 4.6)
(mesaj trimis de anonim în data de 23.02.2020, 20:32)
OBE=dedublare
Eu in Delta o pot face nu in theta.
Undele delta definesc cele mai profunde nivele ale relaxarii psihosomatice pe care o fiinta umana le poate atinge cuprinse între 0.1 si 3 Hz.Prezenta undelor delta este asociata cu procesul complet si amplu al regenerarii fizice si al refacerii.
4.8. OBE=dedublare (răspuns la opinia nr. 4.7)
(mesaj trimis de anonim în data de 23.02.2020, 20:35)
Metoda de spionaj.
5. antifragilitatea
(mesaj trimis de anonim în data de 23.02.2020, 01:07)
Ea “Iubeste timpul!”, adica iubeste entropia. Daca nu ar exista entropie, timpul nu ar fi perceptibil.Sensul timpului este spre entropie, nu o putem evita. .Chiar dacă entropia este concepută ca fiind gradul de dezordine pentru sistem, ea joacă un rol deosebit pentru sistemele sociale. Anume în condiţiile unei entropii înalte apare autoorganizarea, ce impune autoaccelerarea catalitică a ciclurilor de creativitate a sistemului. Acest fapt, ne...
5.1. Interesant, dar.. (răspuns la opinia nr. 5)
(mesaj trimis de Svejk în data de 23.02.2020, 12:31)
... incorect. Dezorganizarea prin entropie este cu totul diferite de dezorganizarea prin neg-entropie, adică printr-o reorganizare mai funcțională pentru existența sistemului decât cea precedentă. Dezorganizarea prin entropie este ireversibilă. Ea provine din balanța negativă dintre intrările de resurse în sistem și ieșirile de resurse din sistem. Dimpotrivă, dezorganizarea neg-entropică provine dintr-o...
5.2. cicluri istorice (răspuns la opinia nr. 5)
(mesaj trimis de anonim în data de 23.02.2020, 16:17)
Entropia poate fi reversibila, conditia este sa putem intoarce conul de lumina .Chiar acum am avut o viziune despre acest proces de inversare a pozititiei conului de lumina de deasupra unei gauri negre albita care se afla intr-un con de lumina in pozitie normala, cu baza in jos....inca nu pot interpreta aceasta viziune. ASta inseamna ca venim din viitor si ne indreptam spre el intr-o bucla a spatiu timpului. Stiu ca pentru intoarcerea in timp ar fi nevoie de un cilindru infinit.
5.3. pt 5.1. (răspuns la opinia nr. 5.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 23.02.2020, 16:27)
Scuze dar nu am inteles.
5.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 26.02.2020, 21:01)
În regulă; te ajut, iti colorez.
6. Observații
(mesaj trimis de Svejk în data de 23.02.2020, 12:23)
1. Acest articol merită dezvoltat la nivelul unui studiu care ar putea fi nucleul unei cărți.
2. Principala direcție de dezvoltare a ideilor din acest articol ar putea (ar trebui) să fie legătura dintre evoluția sistemului de organizare politică a societăților și evoluția societăților capitaliste dezvoltate din vestul Europei. În principal cei "patru mari" - Germania, Franța, Italia, Spania. UK -...