GELU DIACONU: "Dragnea&co mizează să încaseze 2 miliarde lei anual suplimentar din plata split TVA"

Liderul PSD, Liviu Dragnea, şi cei din jurul său mizează să încaseze 2 miliarde lei anual suplimentar din plata split TVA, afirmă fostul şef al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), adăugând că, în urma implementării sistemului de plată defalcată a TVA, adevăraţii evazionişti îşi vor continua activitatea nestingheriţi.

Într-o postare pe blogul său, Gelu Diaconu susţine: "Stimaţi oameni de afaceri, ştiţi că Dragnea&co mizează să încaseze 2 miliarde lei anual suplimentar din plata split TVA? Aţi citit bine: 2 miliarde! Adică mult zgomot şi efort pentru mai nimic! Aceste sume vor proveni de la cei care declară, dar nu plătesc din lipsa temporară de fonduri şi de la cei care provoacă insolvenţe artificiale. Adevăraţii evazionişti din zona TVA îşi vor continua activitatea nestingheriţi! Însă, cu toţii veţi simţi o povară administrativă importantă, cu toţii veţi avea cash-flow-ul afectat. Ca să nu mai vorbim că toate acestea vor veni la pachet împreună cu dispariţia treptată a relaxării fiscale.

Cum s-a ajuns aici este însă o temă pe care mai toată lumea o ocoleşte sau o abordează aruncând vina exclusiv pe umerii unei tabere".

În opinia fostului şef al Fiscului, adevărul este însă următorul: atunci când cineva îşi asumă bătălia împotriva acestui flagel, ca la un semnal, se declanşează "o reacţie agresivă contrară, alimentată de grupuri de interese, puternic ancorate în zona politicului, care îşi văd astfel periclitate sursele de venituri la negru".

Gelu Diaconu afirmă: O întreagă conhortă din rândul consultanţilor fiscali şi al «formatorilor de opinie» vituperează neobosit în mass-media împotriva oricărei reglementări mai stricte sau a acţiunilor ANAF. Cu toţii, conştient sau nu, dinamitează acest proces. Unii exaltaţi o fac numai din nevoia maladivă de celebritate care aduce de regulă contracte consistente de consultanţă pe bani frumoşi!

Dacă am fost atât de fraieri să ne lăsăm păcăliţi de acţiunea unor impostori în spaţiul public, dacă ne-au «deranjat» controalele ANAF, dacă ne-am «dus» după fenta gălăgioşilor care au dorit eliminarea declaraţiei 088 (care crea o sarcina administrativă suplimentară temporară doar unora), astăzi suntem nevoiţi «să înghiţim pe nemestecate» plata split TVA. Spun aceasta întrucât această metodă generalizată, după cum ştiţi, nu are precedent nicăieri în lume unde există obligaţia de plată a TVA!!!".

De asemenea, fostul şef al ANAF face o incursiune în istoria recentă a ţării noastre luând că exemplu evaziunea la plata TVA datorat.

El precizează: "Începând cu 1 iulie 2010, în perioada de profundă criză a veniturilor statului generată tot de majorarea populistă a cheltuielilor bugetare (personaje ca Liviu Dragnea, Olguţa Vasilescu, Codrin Ştefănescu ş.a. au existat şi vor exista tot timpul în politica românească!), legislaţia TVA a fost modificată în sensul creşterii cotei standard de la 19 la 24%. Alături de scăderea salariilor cu 25% această măsură a fost o adevărată lovitură de măciucă în moalele capului dată fiecărei familii de români. Despre imensul credit contractat la FMI/UE/BM nu mai are rost să amintim!

Aşadar, am asistat la o creştere cu 26,3% a TVA. Teoria economică ne învaţă că o creştere de «x» a unei cote de impozitare are ca şi efect o creştere dublă a poverii fiscale, în acest caz de peste 50%. Imediat s-au «turat» motoarele evaziunii cu implicaţii devastatoare asupra gradului de conformare voluntară a contribuabililor, dar mai ales asupra distorsionării pieţei concurenţiale. Practic, chiar şi agenţii economici oneşti au fost «atraşi», încet dar sigur, în mrejele evaziunii. Altfel, erau aruncaţi din piaţă!

În mod paradoxal, acest fenomen devenea cronic, «agravat» de calitatea României de membru al UE, unde desfiinţarea frontierelor a făcut şi mai vulnerabilă combaterea fraudei din achiziţiile nedeclarate/livrările fictive intracomunitare.

Potrivit rapoartelor oficiale ale Comisiei Europene, la nivelul anului 2013 decalajul fiscal (diferenţa dintre TVA care s-ar încasa dacă toţi contribuabilii s-ar conforma 100% şi sumele efectiv colectate) ajunsese la aproape 45%!!!. Astăzi, consecinţă a acţiunilor ANAF din perioada 2014-2015, cât şi a scăderii cotei TVA în special la alimente, decalajul fiscal este de circa 35%. Sigur că am putea ajusta această cifră în sensul reducerii uşoare datorită «specificului» românesc (autoconsumul gospodăriilor şi sfera serviciilor ocazionale prestate de micii meseriaşi nesupuse impozitării), dar şi aşa diferenţa rămasă este enormă faţă de media europeană situată la nivelul rezonabil de circa 14-15%. Fiecare punct procentual din decalajul fiscal de astăzi are un echivalent de circa 450 de milioane de lei în colectarea TVA. Dacă s-ar reduce decalajul la nivelul mediei europene, aceasta ar însemna un plus anual de venituri bugetare din TVA de minimum 8 miliarde de lei, la care ar trebui adăugat suplimentul generat de creşterea economică!!!

Ce constatăm astăzi? Cu toate că guvernanţii şi-au programat o creştere a sumelor colectate din TVA faţă de 2016 cu circa 3 miliarde lei, aşa cum ar fi fost normal dată fiind creşterea economică, dar mai ales a consumului, la 8 luni situaţia se prezintă dramatic".

Totodată, Gelu Diaconu mai susţine că ipocrizia societăţii româneşti şi a unei părţi a mediului de afaceri a introdus plata split TVA.

El explică: "Cum de s-a ajuns aici? Ei... aici intervine ipocrizia societăţii româneşti şi a unei părţi a mediului de afaceri. Dar mai ales formidabila presiune pusă pe ANAF de către cozile de topor ale grupurilor de interese puternic susţinute politic de la momentul când această instituţie şi-a luat rolul în serios.

Să recapitulăm foarte pe scurt cele întâmplate în ultimii aproape doi ani de zile.

Consecinţa reorganizării în profil regional a activităţii ANAF şi a desfiinţării Gărzii Financiare a fost că s-au eliberat resursele de personal necesare înfiinţării Antifraudei. A devenit operaţională şi cu un impact enorm în conformarea contribuabililor în mai puţin de un an. Împreună cu Inspecţia Fiscală, încă tributară rutinei comode a verificării rambursărilor de TVA, au început să atace tranzacţiile din economia subterană care nu erau raportate, subdeclararea vânzărilor impozabile sau solicitările exagerate privind returnările de TVA, dar mai ales frauda de tip carusel cu utilizarea firmelor «fantomă» (o fraudă devenită tentantă datorită cotei mari de 24%). S-a ajuns şi la cazuri complicate de insolvenţe artificiale foarte greu de instrumentat.

Concomitent, s-a pus o presiune teribilă în controale operative pe emiterea bonurilor şi a facturilor fiscale. De la mare la mic şi de la mic la mare agenţii economici au început să înţeleagă că lupta contra evaziunii, în special la TVA, devenise o realitate. Am avut sute de discuţii cu oameni de afaceri care, contribuind cu idei şi sugestii, sprijineau necondiţionat această nouă realitate. Piaţa începuse să se cureţe de ţepari, de firme fantomă cu miile, achiziţiile intracomunitare erau cu adevărat monitorizate, cetăţenii erau plăcut surprinşi de insistenţa cu care li se înmânau bonurile fiscale chiar de la covrigării sau de la crâşmele de cartier... iar toate acestea s-au reflectat imediat în colectări consistente la bugetul statului".

Potrivit fostului şef al Fiscului, Guvernul Ponta are meritul de a fi sprijinit necondiţionat efortul ANAF care i-a permis să colecteze resurse bugetare suplimentare atât de necesare "curajosului" proces de relaxare fiscală iniţiat.

Diaconu adaugă: "În Parlament se întreceau reprezentanţii poporului care să reducă mai mult taxele cu toate că unii dintre ei, deloc puţini, începuseră să «mârâie» constant faţă de insolenţa ANAF de a controla «resursele» lor de fonduri pentru acţiuni electorale. Mass-media inventa sinucigaşi din cauza ANAF, precum şi o babă cu zarzavaturi violată de Antifraudă, «lideri» de opinie plângeau pe umerii evazioniştilor, iar portocalii şi tzuluşii din zona justiţiei stăteau la pândă!!. Intoxicări, perdele de fum, denunţuri inventate, operaţiuni ale unora din servicii ( ce i-a mai afectat pe unii distrugerea firmelor fantomă!), consultanţi exaltaţi, emisiuni TV dedicate «miliţianului» Diaconu, etc., etc. într-un cuvânt o canonadă! Despre prostia existenţei celor 300 de SRI-işti detaşaţi la Antifraudă (în realitate vreo 20, cu merite mari în analiza de risc) şi cu protocolul ANAF-SRI (în fapt o decizie a CSAT), amintesc doar în treacăt... La timpul potrivit poate voi scrie o carte.

Şi uite aşa a apărut «salvatore de la patria», Cioloş&co. Cu prietena ministresă la Finanţe şi cu un secretar de stat gălăgios apărător de evazionişti în privat, inevitabilul s-a produs: blocarea activităţii ANAF. O «abordare prietenoasă» cu contribuabilii menită să le aducă voturi (ei nu ştiau săracii că erau deja căzuţi în capcana PSD-ului populist de opoziţie), anchete multiple în ANAF, blocarea completă a achiziţiilor IT, încetinirea până la stopare a proiectului de reformă a administrării fiscale derulat împreună cu Banca Mondială, dar mai ales nepriceperea cronică în coordonarea şi consolidarea capacităţii administrative ANAF aveau să prefigureze dezastrul colectării veniturilor bugetare.

Astăzi, gaşca lui Dragnea, care la nepriceperea tehnocrată avea să adauge cheltuieli structurale cu toptanul la bugetul public reducând concomitent fondurile alocate ANAF, începe să realizeze că se va lovi, mult mai devreme decât se aşteaptă, cu capul în zid.

Plafonarea indemnizaţiilor mamelor, calculul la salariul minim a obligaţiilor fiscale pentru contractele part-time, eliminarea plafonului la calculul contribuţiilor la activităţile independente, supraacciza, (în fapt măsuri pe care tot ei le introduseseră în lege anterior!) etc., la care se adaugă o amânare sine die a aplicării hilarului program «din scoarţă în scoarţă», nu sunt decât paliative la ceea ce va urma".

Potrivit lui Gelu Diaconu, combaterea evaziunii fiscale este imposibilă cu un ANAF în colaps.

El explică: "Am afirmat în mod repetat că evaziunea fiscală este cel mai grav flagel cu care un stat se poate confrunta pe timp de pace. Lipsa resurselor bugetare îl transformă într-un stat eşuat aflat la îndemâna grupurilor de interese interne, dar mai ales la discreţia finanţatorilor externi. Consecinţa imediată este dependenţa faţă de creditori cu afectarea nemijlocită a bunăstării cetăţenilor. Acestea sunt truisme unanim recunoscute!

În România, cu atât mai necesară devine combaterea evaziunii fiscale deoarece nivelul sarcinii fiscale care apasă asupra contribuabililor este printre cele mai reduse din Europa, mai ales după cele două etape de relaxare fiscală parcurse în anii 2015-2017.

La o estimare destul de aproximativă (cu date culese din diverse surse deschise), situaţia României se prezintă astfel: nivelul economiei subterane s-ar situa între 20-25% din PIB, iar evaziunea fiscală în intervalul a 10-12% din PIB. La un PIB estimat anul acesta la circa 181 miliarde euro se sustrag, astfel, de la veniturile cuvenite statului peste 18 miliarde de euro!! De menţionat că veniturile fiscale de colectat pentru anul 2017 reprezintă circa 52 miliarde euro. Aşadar, s-ar sustrage din visteria statului peste 30%!!!".

Colectarea TVA este cea mai eficientă cale de a creşte veniturile bugetare, mai afirmă Gelu Diaconu, precizând: "Este un impozit echitabil deoarece este plătit de toţi cei care produc adăugând valoare, cât şi de cei care numai consumă, în mod proporţional cu nivelul acestui consum. Dar, în acelaşi timp, TVA este cea mai vulnerabilă categorie de impozit la evaziune şi fraudă!

Va reamintesc că în 2015, primul an de reducere agresivă a fiscalităţii, pe seama controalelor ANAF atât de repudiate de ipocriţii naţiei, s-au colectat 12,4 miliarde de lei mai mult decât în 2014!!!

Dar asta este deja istorie. Până îşi va reveni ANAF-ul din colapsul în care se află va mai trece multă apă pe Dâmboviţa!".