GEORGE NICULESCU, SECRETAR DE STAT ÎN MINISTERUL ENERGIEI: "Producţia de energie regenerabilă nu a mai avut niciun fel de investiţii în ultimii ani"

Dezvoltarea sectorului energiei regenerabile din ţara noastră, în următorii zece ani, necesită atenţie, întrucât lipsesc investiţiile, potrivit domnului George Niculescu, secretar de stat în Ministerul Energiei, care atrage atenţia: "Trebuie să ne uităm cu atenţie la ceea ce s-a întâmplat în primul val al procesului de investiţii în sectorul regenerabil, sector care a fost pe un trend foarte bun atunci, şi să vedem ce avem de făcut ca să nu repetăm greşelile din trecut. Trebuie să fim sinceri şi să recunoaştem că lucurile au funcţionat bine din punct de vedere al investiţiilor, dar observăm că în ultimii ani nu am mai avut niciun fel de investiţii în sectorul producţiei de energie din resurse regenerabile. Acestea s-au sistat de prin 2013-2014".

Domnia sa a menţionat ieri, în cadrul evenimentului de lansare a primului Cod de Bune Practici pentru energie regenerabilă în România, că investiţiile nu au mai avut loc pentru că lipseşte un cadru legislativ predictibil. George Niculescu a subliniat: "Apetitul investitorilor a fost tăiat din cauza deselor modificări legislative. Spre exemplu, la Legea 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile numărasem aproximativ 14 modificări în doi ani de zile. Deci, predictibilitatea nu exista, practic, în acest context. Lucurile acestea trebuie să intre pe un făgaş normal, sectorul energiei regenerabile trebuie pus în contextul pactului european Green Deal.

România şi-a asumat nişte ţinte pentru anul 2030 - să creştem capacitatea instalată în eolian de la circa 3 GW la aproximativ 5 GW, iar în solar de la 1,3 GW la aproape 5 GW. Sunt ţinte ambiţioase pe care ni le-am aumat şi pe care va trebui să le atingem. Trebuie, în acest context, să ţinem cont şi de mixul energetic pe care ţara noastră îl are în prezent. Trebuie să luăm în considerare şi schimbările climatice şi mediul înconjurător atunci când vorbim despre formarea acestui mix. Mai multă energie regenerabilă în acest mix ne ajută, bineînţeles, astfel încât impactul asupra mediului înconjurător să nu fie unul negativ".

Conform reprezentantului ministerului de resort, tranziţia - în sectorul energetic naţional - din modul clasic şi convenţional spre unul verde, regenerabil, se va face cu nişte costuri, aşa cum s-a întâmplat şi în perioada primului val de investiţii. Domnia sa a precizat: "Tranziţia către sistemul energetic regenerabil se va face cu nişte costuri şi de aceea contractele pentru diferenţă reprezintă o schemă de sprijin care le va oferi investitorilor predictibilitatea în asigurarea veniturilor, iar tranziţia se va face într-un mod cât mai corect pentru toţi actorii implicaţi.

Acest lucru nu trebuie să se facă într-o competiţie cu sectorul privat, ci printr-o cooperare cu agenţii privaţi, pentru că în primul val de investiţii ei au fost campioni în sectorul de energie regenerabilă. În concluzie, contractele pentru diferenţă pot fi un stimul pentru aceste investiţii".

George Niculescu a amintit că, pe tema contractelor pentru diferenţă, Ministerul Energiei lucrează cu BERD, iar părţile speră ca în 18 luni să fie gata să poată implementa această formă de sprijin pentru stimularea investiţiilor în sectorul energiei regenerabile.

• Codul de Bune Practici urmăreşte să ghideze investitorii în procesul de instalare a parcurilor eoliene şi solare

RWEA (Asociaţia Română de Energie Eoliană) a lansat, ieri, primul Cod de Bune Practici pentru energie regenerabilă din România, care să susţină noul val de investiţii în domeniu.

Potrivit RWEA, Codul urmăreşte trei obiective esenţiale: să ghideze investitorii în procesul de instalare a parcurilor eoliene şi solare din România, de la autorizaţii şi relaţia cu comunitatea, până la conectare la reţea şi retehnologizare; să transmită o propunere de colaborare către autorităţile publice, sugerând modalităţi de integrare a ambiţiilor europene în planurile naţionale ale României, în beneficiul general al economiei şi populaţiei; să încurajeze dezvoltarea industriilor conexe şi să atragă noi jucători în lanţul naţional de producţie şi servicii.

Conform RWEA, anul 2021 marchează începutul unei perioade de efervescenţă în industria regenerabilă din România, iar noul val de investiţii va fi mobilizat de viziunea UE de a decarboniza continentul până în 2050.

Planul naţional publicat de Ministerul Energiei angajează România la instalarea unei capacităţi de 6,9 GW de energie verde până în 2030, în plus faţă de cei 4,5 GW deja instalaţi. Potrivit planului, investiţiile totale necesare pentru acest proces de transformare se ridică la mai mult de 22 de miliarde de euro (incluzând investiţiile în domenii conexe, precum reţeaua de transport).

Etapa anterioară de dezvoltare i-a adus ţării noastre investiţii asociate de peste 8 miliarde de euro, conform sursei, care subliniază că, la momentul respectiv, mediul de afaceri autohton nu era pregătit să absoarbă o pondere semnificativă din valoarea creată - dezvoltarea, operarea şi mentenanţa au fost în general în sarcina actorilor locali, însă majoritatea componentelor au fost importate.

"Industria a ajuns acum într-un punct de maturitate, iar un obiectiv esenţial al noului val este dezvoltarea unui lanţ naţional de producţie", precizează RWEA, adăugând: "Pe de-o parte, parcurile existente au nevoie de lucrări de întreţinere din ce în ce mai complexe şi se pregătesc pentru operaţiuni de retehnologizare. În plus, România are nevoie de resurse semnificative (financiare, umane şi tehnice) pentru instalarea de noi capacităţi".