GHEORGHE PIPEREA: "Va trebui să modificăm legea executării silite, în urma unei decizii CJUE"

Ţara noastră va trebui să-şi modifice radical legislaţia în domeniul executării silite asupra locuinţelor familiale ale consumatorului, potrivit avocatului Gheorghe Piperea, care anunţă că, recent, Curtea Europeană de Justiţie (CJUE) s-a pronunţat într-un astfel de caz, hotărând că nu mai este permisă evacuarea din casă a "debitorului fără nicio limită de proporţionalitate".

"Judecătorul trebuie să poată lua măsuri provizorii şi urgente de suspendare a executării silite a unei locuinţe în situaţia în care contractul este susceptibil să aibă clauze abuzive", subliniază avocatul, menţionând că această decizie este motivată de CJUE prin trimitere la decizii ale CEDO (Curtea de la Strasbourg).

Potrivit domnului Piperea, judecătorii noştri nu verifică dacă există sau nu clauze abuzive în contractele executate silit.

Speţa (Ku¹ionová vs. Smart capital) în care CJUE a luat noua decizie este reprezentată de solicitarea unei instanţe din Slovacia, care a cerut clarificări referitoare la aplicarea dreptului comunitar în cazul executării silite imobiliare a unui client de către IFN Smart Financial AS.

Gheorghe Piperea ne-a precizat: "Speţa este de o importanţă covârşitoare, fiind de natură să determine legiuitorul român să schimbe profund legislaţia în materie de executare silită (care, de altfel, a fost modificată recent, dar a fost modificată prost şi pripit din acest punct de vedere). Speţa Ku¹ionová impune interpretarea Dreptului Uniunii Europene într-o asemenea manieră încât să nu se aplice regulile obişnuite ale executării silite imobiliare atunci când ar fi vorba de locuinţa familiei consumatorului. Judecătorul naţional trebuie să verifice proporţionalitatea măsurii executării silite faţă de situaţia familiei debitorului, iar pentru aceasta trebuie să fie în măsură să dispună de urgenţă de măsuri de suspendare a executării sau a evacuării din locuinţa familială a consumatorului şi a familiei sale. Dacă norme din dreptul intern al statelor membre opresc sau fac foarte dificile aceste demersuri, atunci acele norme interne trebuie înlăturate de la aplicare. Spre exemplu, în dreptul procesual civil român, până acum câteva zile, încheierea de încuviinţare a executării silite nu era supusă niciunei căi de atac (în prezent, acest «privilegiu» îl are încheierea de învestire cu formulă executorie). Aceste norme trebuie înlăturate de la aplicare, pentru a permite judecătorului suspendarea unei executări care s-ar putea dovedi ilegală, întrucât creanţa din titlul executoriu este «umflată» cu sume percepute de creditor în baza unor clause abuzive strecurate în contract".

Avocatul este de părere că este esenţial ca judecătorii de la instanţa de învestire cu formulă executorie să ştie că ar trebui să verifice din oficiu potenţiala inserare de clauze abuzive în contractele consumatorilor cu profesioniştii: "În acest caz, ar trebui ca, eventual, să refuze învestirea cu formulă executorie, pe motiv de incertitudine a creanţei".

În speţa Ku¹ionová, CJUE spune că o locuinţă familială poate fi pusă în executare silită, dar nu în orice condiţii, ne-a explicat Gheorghe Piperea, precizând: "Nu se respectă principiul proporţionalităţii, de exemplu, dacă locuinţa familială se vinde silit la un preţ care reprezintă mai puţin de jumătate din valoarea inţială a casei (...), pentru restul creanţei debitorul fiind urmărit în continuare, ad infinitum. Nu se respectă principiul proporţionalităţii dacă banca îşi vinde creanţa contra consumatorului unui colector de creanţe, pentru un preţ al cesiunii disproporţionat de mic faţă de valoarea nominală a creanţei (...). Şi, în fine, nu se respectă principiul proporţionalităţii dacă cel care a cumpărat casa la licitaţie şi urmează să evacueze de acolo familia consumatorului face această operaţiune cu titlu de afacere sau de speculaţie.

Dacă creditorul urmăritor, colectorul de creanţe sau cumpărătorul la licitaţie sunt speculatori, încercând să facă profit din starea de dependenţă şi din drama acestor oameni, atunci executarea silită şi evacuarea din locuinţă nu sunt rezonabile şi nici echitabile şi, deci, nu se respectă condiţia proporţionalităţii, norma internă care o încalcă fiind înlăturată de la aplicare".

Urmând interpretarea obligatorie dată Dreptului Uniunii Europene în speţa Ku¹ionová, judecătorii din ţara noastră ar trebui să verifice, înainte să învestească un contract cu formulă executorie, dacă se pune problema executării silite a unei locuinţe familiale a debitorului şi să acorde protecţie familiei debitorului, mai spune avocatul Piperea.

La întrebarea preliminară a instanţei din Slovenia în legătură cu modul în care trebuie interpretat Dreptul Uniunii Europene în cazul în care, în baza unui contract despre care se presupune că ar conţine clauze abuzive, se pune în executare silită un imobil care constituie locuinţa familială a consumatorului, CJUE a spus că "pierderea unei locuinţe este una dintre cele mai grave atingeri aduse dreptului la respectarea domiciliului şi că orice persoană supusă riscului să fie victima unei astfel de ingerinţe, în principiu, trebuie să fie în măsură să solicite examinarea proporţionalităţii acestei măsuri".

În ţara noastră, a fost adoptată, recent, o modificare a Codului de procedură civilă potrivit căreia procesul prin care sunt executaţi silit datornicii nu va mai trece prin instanţă, ci va fi decisă şi aplicată de un executor judecătoresc.

Astfel, executorii judecătoreşti vor putea decide singuri dacă încuviinţează executarea silită a unui datornic. Până în prezent, creditorii puteau solicita executarea silită doar în instanţă, aceasta din urmă fiind împuternicită să reducă din cererile de executare silită.