Total SA, Royal Dutch Shell Plc şi Lukoil PJSC sunt printre companiile care au selectat zăcămintele de ţiţei şi gaze naturale pe care vor să le dezvolte în Iran - ţară ale cărei rezerve de petrol se situează pe locul patru la nivel mondial - după ce autorităţile de la Teheran le-au prezentat investitorilor proiecte în valoare de 30 miliarde de dolari, informează Bloomberg.
Grupul francez Total şi cel italian Eni vor să investească în Iran, a declarat ministrul iranian al Petrolului, Bijan Namdar Zanganeh. Compania anglo-olandeză Shell şi firma rusă Lukoil au specificat ce zăcăminte vor să dezvolte în Iran, a adăugat Ali Kardor, adjunctul directorului de investiţii şi finanţare al National Iranian Oil Co.
'Multe companii sunt interesate. Europenii sunt interesaţi, companiile din Asia sunt interesate', le-a declarat jurnaliştilor Zanganeh la o conferinţă pe teme energetice desfăşurată sâmbătă la Tehran.
Autorităţile iraniene vor acorda firmelor interesate posibilitatea de a investi în 70 de proiecte din domeniul petrolului şi gazelor naturale, evaluate la 30 miliarde de dolari.
După mai mult de un deceniu de negocieri, Iranul şi statele din grupul '5 plus 1' (SUA, Rusia, China, Marea Britanie, Franţa şi Germania) au ajuns în 14 iulie la un acord cuprinzător care pune capăt preocupărilor occidentale privind programul nuclear controversat al Teheranului. În urma încheierii acestui acord, o serie de sancţiuni asupra economiei Iranului vor fi ridicate.
Eliminarea sancţiunilor va permite Iranului să-şi reia treptat exporturile de petrol.
'Toate sancţiunile economice şi bancare vor fi ridicate până în prima săptămână din ianuarie', a dat asigurări adjunctul ministrului iranian al Petrolului, Amir Hossein Zamaninia.
Şi Stephane Michel, şeful diviziei de explorare şi producţie în Orientul Mijlociu al grupului Total a afirmat: 'Suntem interesaţi să revenim în Iran când sancţiunile vor fi ridicate şi dacă contractele vor fi interesante. Am lucrat mult timp în această ţară, ştim zăcămintele la care am lucrat'.
Reprezentanţii Lukoil şi ai Shell au refuzat să facă declaraţii la conferinţă.
Iran nu va avea nici o problemă să vândă suplimentar 500.000 de barili pe zi după ridicarea sancţiunilor iar cantitatea nu va avea un impact semnificativ asupra preţurilor, a explicat Zamaninia. Acesta a adăugat că autorităţile de la Teheran speră să ajungă la un acord cu Organizaţia Statelor Exportatoare de Petrol (OPEC) astfel încât planificata majorare a producţiei de către Iran să rămână în cadrul plafonului stabilit de OPEC, de 30 milioane de barili pe zi. De asemenea adjunctul ministrului iranian al Petrolului a afirmat că ţara sa nu se aşteaptă ca OPEC să modifice plafonul de 30 milioane de barili pe zi, la următoarea reuniune programată a avea loc în 4 decembrie.
Iranul intenţionează să-şi majoreze capacitatea totală de producţie la 5,7 milioane de barili pe zi până la sfârşitul lui 2020 iar conform datelor Bloomberg, în octombrie statul a pompat 2,7 milioane de barili pe zi.
Iranul ar putea semna primul contract de dezvoltare în martie sau aprilie, a estimat Ali Kardor, adjunctul directorului de investiţii şi finanţare al National Iranian Oil Co. Cadrul legal al noilor contracte energetice pe 20 de ani este prezentat investitorilor la conferinţa de sâmbătă. 'Următorul pas va fi realizarea unor evaluări tehnice de către companiile energetice străine şi alegerea unui partener iranian', a explicat Kardor.
În ultimele 12 luni preţul barilului de petrol s-a redus la jumătate, până la 50 de dolari, ceea ce a declanşat o reducere semnificativ a producţiei de petrol de şist în SUA, unul din factorii principali care au stat la baza supra-aprovizionării pieţei.