GRECIA - BILANŢUL REVOLTEI Importurile îngheţate, cea mai mare problemă

Cea mai presantă problemă a Greciei este, în prezent, îngheţarea importurilor.

Preşedintele Camerei de Comerţ din Atena, Constantinos Michalos, a declarat recent, conform Reuters, că multe companii riscă să intre în faliment chiar în următoarele săptămâni, dacă persistă restricţiile asupra transferului de bani spre străinătate.

Publicaţia naftemporiki.gr arată că 80% din industria elenă sa bazează pe materia prima importată, astfel că apar dificultăţi majore în producţie. De asemenea, furnizorii cer acum plata în avans, nu cum o percepeau înainte - după 60-90 zile de la livrare, potrivit declaraţiilor lui Vasiliki Mourafeti, manager de achiziţii în cadrul "Pitsos", cel mai mare producător şi importator de aparate electronice din Grecia.

Băncile elene s-au deschis pentru public lunea trecută, la trei săptămâni după impunerea restricţiilor de capital. Acum, limita de 60 de euro pe zi la retrageri este în continuare în vigoare, însă banii pot fi scoşi toţi odată, pe parcursul unei săptămâni. Astfel, la finele săptămânii, un cetăţean grec poate retrage o sumă totală de 420 euro.

Companiile elene au posibilitatea să se adreseze unei comisii speciale pentru eliberări de numerar, însă majoritatea cererilor sunt ori respinse, ori aprobate parţial, cu un timp mare de aşteptare.

În asemenea condiţii, până şi grădina zoologică din Atena, Attica Park, are dificultăţi în achiziţia de hrană pentru animale, potrivit declaraţiilor proprietarului acesteia, Jean-Jacques Lesueu. Dată fiind această situaţie, sectorul privat caută alte modalităţi de supravieţuire. Cele mai importante companii optează pentru un proces de factoring sau pentru efectuarea plăţilor prin filialele din străinătate. Cele mai mici firme fie apelează la cunoştinţe care au conturi în străinătate şi care pot utiliza e-banking-ul, ori pur şi simplu aşteaptă, sperând că situaţia se va rezolva înainte să falimenteze. Alte societăţi caută soluţii şi mai creative, precum utilizarea primului bancomat de valută electronică bitcoin, amplasat in Atena.

Însă, niciuna dintre aceste soluţii nu poate să diminueze gravitatea situaţiei. Conform novinite.com, 60.000 de companii elene au depus cereri să-şi transfere sediul în Bulgaria. Altele optează pentru Cipru.

De menţionat că şi taxarea iminentă, impusă de creditori, îi determină pe întreprinzători să ia în calcul părăsirea Grecei. Mai exact, aceştia vor trebui să plătească minimum 29% din profituri plus 75%-100% din această sumă avans pentru anul viitor. Companiile individuale înfiinţate cu mai mult de 5 ani în urmă şi companiile cu mai mulţi acţionari plătesc în plus suma de 650 de euro anual. În caz că profitul companiilor este mai mic de 3.000 de euro pe an, se percepe o taxă numită "dovada de viaţă" (cotele sunt aplicate la suma de 3.000 de euro, indiferent dacă societatea respectivă are sau nu pierderi). Luând în calcul toate taxele care i se aplică, o companie cu pierderi va plăti, acum, 2.120 de euro.

Este greu de conceput cum creditorii speră, în aceste condiţii, să încaseze taxele cerute, mai ales că şi legea în materie admite că taxează sume fictive ori avansuri la sume fictive.

De lunea trecută, în Grecia a fost majorată TVA la 23%, de la 13%. Deşi majoritatea produselor şi serviciilor erau deja taxate cu 23%, existau unele excepţii (motive sociale). Preţurile au crescut brusc acum şi sunt vizate alimente precum carnea de vită, oţetul, zahărul, margarina, conservele etc. Au fost majorate taxele, de asemenea, pentru restaurante, cantine, cofetării etc.; pentru concerte şi cinema, pentru opere de artă; pentru îngrăşăminte, hrană pentru animale, animale şi seminţe pentru agricultori; pentru bilete de avion, transfer marin, autobuze extrajudetene. Vor fi taxate şcolile în limbi străine şi de pregătire a elevilor pentru examene, care până acum erau scutite de TVA.

Din cauza creşterii TVA şi a altor taxe, analiştii estimează că salariaţii şi pensionarii vor pierde 1.500 de euro anual. Mai brutală va fi creşterea taxelor pentru cei care locuiesc pe insulele Mării Egee. Pentru aceştia, preţurile alimentelor şi produselor necesare traiului cresc cu 14%.

• Temeri că Grecia îşi pierde suveranitatea

Pentru încheierea acordului cu creditorii, Parlamentul elen a foste nevoit să voteze toate măsurile săptămâna trecută.

Preşedintele Parlamentului, doamna Zoi Konstantopoulou, a declarat că "situaţia de faţă este o lovitură de stat", deoarece, "Parlamentul, ameninţat cu moartea violentă a societăţii, este nevoit sa voteze legislaţia fără ca parlamentarii să aibă posibilitatea şi timpul necesar să studieze măsurile sau să discute asupra lor. Nu trebuie să acceptăm un asemenea şantaj, pentru că, dacă permitem să se repete, va deveni de acum încolo normă în Europa şi în afara acesteia".

În afară de dubiile faţă de statutul democratic al ţării, cetăţenii eleni au dubii şi faţă de suveranitatea Greciei, în condiţiile în care acordul cu creditorii include privatizări majore, printre care vânzarea a 30% din acţiunile aeroportului Venizelos din Atena, 61% din compania de distribuţie a apei (EYDAP), 15 hoteluri, 35% din compania petrolieră a ţării (Hellenic Petroleum SA), 90% din compania de poştă (ELTA), Stadionul Păcii şi Prieteniei din Atena, 17% din compania de electricitate (DEI), autostrada Egnatia (670 km) şi trei stadioane olimpice.

Vor duce, oare, aceste măsuri la plata totală a datoriei într-un viitor îndepărtat, la un viitor mai bun pentru poporul Greciei? Rămâne de văzut...