GRUIA STOICA, PREŞEDINTELE GRAMPET: "Analizăm oportunitatea extinderii pe cinci noi pieţe europene"

Reporter: Cum a fost afectată activitatea Grampet de pandemia de Covid 19?

Gruia Stoica: Dacă vrei să verifici cât a crescut producţia sau PIB-ul real al unei ţări, trebuie să verifici cât a crescut transportul acelei ţări.

Per asamblu, putem spune că 2020 a fost un an de testare şi confirmare a ceea ce am construit în ultimii 20 de ani - o companie multinaţională cu infrastructură strategică pentru întreaga economie, local, dar şi la nivel european.

Prima lună de carantină, care a blocat activitatea celor mai multe companii producătoare, a avut un impact direct asupra industriei transporturilor. În cazul Grupului GRAMPET, acest lucru a însemnat o scădere de 20% a activităţii de transport (aprilie 2020 versus martie 2020).

După primele şase luni, decalajul s-a redus la 12%. Traficul s-a ameliorat uşor în trimestrul al treilea, odată cu reluarea activităţilor economice, astfel încât la finalul anului 2020, trăgând linie, am înregistrat un volum de transport comparabil cu cel din anul precedent, respectiv peste 15 milioane de tone.

Evoluţia activităţilor logistice a reflectat-o pe cea a diviziei de transport, fiind totodată impulsionată şi de lansarea activităţii de pe platforma RAFO Oneşti, pe care am preluat-o în vara anului trecut.

În acelaşi timp, activităţile de reparaţie şi mentenanţă material rulant din cele patru fabrici ale Grupului GRAMPET au continuat relativ în acelaşi ritm, datorită contractelor şi proiectelor aflate deja în derulare.

Reporter: Care a fost strategia Grupului pentru depăşirea crizei sanitare?

Gruia Stoica: Activând într-un domeniu care este adesea supus incertitudinii şi riscurilor, aveam deja integrat la nivel de grup proceduri de operare în condiţii de criză, atât pe teren, cât şi pentru munca de birou, implementate împreună cu Institutul pentru Tehnică de Calcul (ITC), parte a grupului GRAMPET.

În acest context, comunicarea directă cu clienţii şi echipele din teritoriu s-a derulat în parametri normali.

Reporter: A fost nevoie să amânaţi/anulaţi vreun proiect/investiţie din cauza pandemiei?

Gruia Stoica: Pe fondul scăderii veniturilor, am fost forţati să reevaluăm o serie de proiecte şi investiţii pe care urma să le susţinem prin resurse proprii. Un exemplu este operaţionalizarea proiectului Middle Corridor, ce leagă Asia Centrală de Marea Neagră. Însă cel mai important proiect anulat pentru această perioadă extrem de grea la nivel global a fost trenul sanitar ATI, propus în aprilie 2020 şi pentru care nu am primit nici astăzi vreo reacţie din partea autorităţilor.

Reporter: Aţi făcut disponibilizări anul trecut?

Gruia Stoica: Ca politică generală, ne concentrăm pe soluţii de menţinere a angajaţilor, pentru că ştim cât sunt de valoroşi muncitorii calificaţi în industria noastră. Să nu uităm că, înainte de această criză de sănătate, ne confruntam cu cea mai acută criză a forţei de muncă din istoria recentă.

Acolo unde perioada de carantină a impus sistarea activităţii, am optat pentru şomajul tehnic. Am implementat, totodată, proceduri pentru rularea angajaţilor, când acest lucru a fost posibil.

În acest moment, la nivel de grup avem peste 7.000 de angajaţi, atât în România, cât şi în afara ţării.

Reporter: Care sunt rezultatele financiare ale Grupului, anul trecut faţă de 2019 şi cât din cifra de afaceri vine din operaţiunile desfăşurate în alte ţări?

Gruia Stoica: Estimările financiare pentru 2020 mizează pe o cifră de afaceri în creştere uşoară, la aproximativ 285 milioane euro (faţă de 281 milioane euro în anul precedent), respectiv un profit net în scădere, la aproximativ 7,3 milioane euro (comparativ cu 11 milioane în 2019).

Activităţile internaţionale pe toate diviziile au generat 22% din cifra anuală de afaceri pentru anul 2020.

Reporter: Recent, v-aţi anunţat extinderea pe piaţa din Slovenia. În ce constă, mai exact, această extindere, ce aşteptări aveţi în urma lansării operaţiunilor pe această piaţă şi cum aţi reuşit să vă extindeţi în pandemie?

Gruia Stoica: La începutul acestui an, am extins activitatea diviziei de transport feroviar de marfă în a zecea ţară din regiune, odată cu lansarea operaţiunilor Train Hungary - Sucursala Ljublijana, în Slovenia.

Acest pas era deja în planul nostru de expansiune şi a venit în mod firesc, în contextul strategiei de eficientizare şi interconectare a serviciilor pe care le oferim clienţilor noştri internaţionali.

Obiectivul financiar este să creştem contribuţia diviziei noastre internaţionale la 30% din cifra de afaceri anuală în următorii cinci ani, atât prin consolidarea activităţilor existente, cât şi prin intrarea pe noi pieţe.

Reporter: Urmeaza mişcări similare în acest an şi pe ce pieţe?

Gruia Stoica: Analizăm oportunitatea extinderii pe alte cinci pieţe europene - Macedonia, Slovacia, Cehia, Belgia şi Olanda.

Reporter: Ce obiective de investiţii mai aveţi pentru anul în curs?

Gruia Stoica: În perioada următoare vom asista la rearanjarea fluxurilor logistice la nivel regional, asigurând premisele unor noi rute şi centre operaţionale.

Pentru acest an, menţionăm investiţiile în linia nouă de construcţie vagoane cisternă la fabrica REVA Simeria, precum şi dezvoltarea unei activităţi de reparaţii vagoane pentru pasageri la fabrica din Debretin-Ungaria.

Reporter: Care este bugetul de investiţii pentru 2021?

Gruia Stoica: Bugetul de investiţii pentru anul 2021 este de aproximativ 26 milioane de euro, dar vom fi pregătiţi să creştem investiţiile în funcţie de oportunităţile pe care ni le oferă 2021.

Reporter: Pe ce alte pieţe sunteţi prezenţi acum?

Am trecut graniţele României încă din 2004, odată cu extinderea activităţii de transport feroviar de marfă în Bulgaria, urmată treptat de Ungaria (2005), Republica Moldova şi Germania (2010), Austria şi Slovacia (2012), Croaţia (2016), Serbia (2018) şi Grecia (2019).

Reporter: Care a fost evoluţia pieţei pe care activaţi, în ultimul an, atât la noi, cât şi în afara ţării?

Gruia Stoica: Atât în România, cât şi în ţările unde activăm, piaţa de transport s-a redresat treptat, cu mici fluctuaţii în funcţie de măsurile de restricţie impuse de autorităţile naţionale.

Reporter: Cum a evoluat cererea din domeniu?

Gruia Stoica: Anul 2020 a fost un an atipic, atât din cauza pandemiei COVID-19, cât şi din cauza secetei care a afectat o suprafaţă importantă din ţara noastră, conducând, astfel, la scăderea semnificativă a cantităţilor de cereale transportate.

Primul trimestru al anului 2020 a debutat în forţă, cererea de transport fiind peste nivelul anului 2019, aproape pentru toate categoriile de mărfuri, bineînţeles influenţate de sezonalitatea unora dintre ele, un aport important avându-l şi cerealele din producţia anului 2019.

În perioada stării de urgenţă transportul produselor petroliere şi pentru industria auto au înregistrat o scădere semnificativă. De asemenea, a fost redus transportul de cereale, fiind interzis exportul pentru o scurtă perioadă.

Industria materialelor de construcţii nu a fost afectată şi, cel mai probabil, în 2020 a înregistrat rezultate mai bune decât în 2019.

În partea a doua a anului, marea majoritate a clienţilor a revenit cu cereri pentru servicii de transport marfă comparabile cu perioada similară a lui 2019, cu excepţia cerealelor care au cunoscut un declin considerabil din cauza secetei.

Reporter: Cum apreciaţi măsurile luate de Guvern pentru susţinerea antreprenorilor şi ce ar mai trebui făcut în acest sens?

Gruia Stoica: Traversăm o perioadă cu provocări fără precedent, ceea ce impune mai mult ca niciodată un efort comun între stat şi mediul privat, de altfel o normalitate pentru care militez de peste 15 ani, cu o abordare unitară orientată atât pe soluţii pe termen scurt, dar - mai ales - pe măsuri sustenabile şi o viziune strategică naţională, pe termen lung.

M-am bucurat să văd infrastructura feroviară în topul priorităţilor de finanţare şi investiţii anunţate de Guvernul României, în contextul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

30 de ani de subfinanţare economică au prăbuşit efectiv competitivitatea industriei feroviare româneşti faţă de ţările mai avansate din Vestul Europei, dar şi faţă de ţările din regiune.

Din păcate, în toată această perioada de criză, transportul feroviar de marfă a fost lăsat să se descurce cu resursele proprii, deşi UE a autorizat statele membre să acorde ajutoare de stat pentru susţinerea acestui sector.

Vorbim despre un domeniu cu potenţial fantastic pe termen lung, dar care are nevoie de investiţii masive şi de asumarea unor măsuri pe cât de nepopulare, pe atât de necesare pentru problemele structurale cu care se confruntă.

Ca lider regional, care aduce în ţară bunele practici şi knowhow-ul dobândit pe pieţele mature europene, ne-am arătat de fiecare dată disponibilitatea de a colabora şi a susţine iniţiativele guvernamentale în acest sens. De cele mai multe ori, propunerile noastre sunt, însă, ignorate.

Ne dorim o comunicare deschisă şi transparentă, pentru beneficiul industriei per ansamblu şi a economiei naţionale. Acum mai mult ca oricând, pentru că ne aflăm într-un moment cheie, iar modul în care vom alege să gestionăm această criză va dicta direcţia viitoare.

Reporter: Care sunt problematicile domeniului şi care ar fi soluţiile pentru rezolvarea lor?

Gruia Stoica: Susţinerea industriei feroviare româneşti, atât pe orizontală, cât şi pe verticală, având ca obiectiv consolidarea şi dezvoltarea acesteia, poate fi făcută astfel:

- Scheme de ajutor sau facilităţi pentru operatorii feroviari care utilizează vehicule cu tracţiune electrică sau îşi reduc numărul de vehicule diesel;

- Program de investiţii în terminale intermodale;

- Susţinerea financiară a traficului intermodal pe modelul din vest având în vedere contribuţia pe care acest tip de trafic o are la reducrea poluării şi decongestionarea şoselelor;

- Program de măsuri legislative care să asigure până în 2030 transferul de pe şosea, pe calea ferată a 30% din volumele actuale de transport, conform ţintelor stabilite prin Green Deal;

- Adoptarea unei politici de formare profesioanală şi atragere a forţei de muncă spre sectorul feroviar, indiferent de capitalul acestora;

- Crearea unui cadru naţional favorabil asocierii firmelor româneşti de profil pentru promovarea pe pieţele străine.

Reporter: Ce perspective are piaţa de profil, în opinia dumneavoastră?

Gruia Stoica: Industria transportului feroviar de marfă trebuie să fie în linia întâi pentru orice strategie naţională de dezvoltare sustenabilă, aşa cum este în linia întâi în toate marile economii ale lumii.

Se vorbeşte prea puţin despre faptul că această industrie, datorită gradului său ridicat de electrificare, generează cel mai mic nivel de emisii în rândul industriilor de transport (doar 1,6% faţă de 73% transportul rutier).

Ne punem mari speranţe în planurile de dezvoltare aferente programului european Green Deal, care va atrage proiecte similare şi în România.

Fiind cel mai puţin poluant dintre toate tipurile de transport, sectorul feroviar poate avea o contribuţie importantă la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES). În acest context, trebuie să menţionăm decizia UE conform căreia, în 2030, ponderea transportului feroviar în traficul de marfă să ajungă la 30%, iar traficul de călători care utilizează trenuri de mare viteză să se dubleze.

În plus, transportul feroviar poate contribui la reducerea GES, prin reducerea semnificativă a procentului de combustibili fosili (motorină) utilizaţi în tracţiunea feroviară. Acest obiectiv se poate realiza prin creşterea utilizării tracţiunii electrice prin electrificarea de noi linii sau, acolo unde electrificarea nu este rentabilă, prin utilizarea trenurilor cu baterii, respectiv cu pile de combustie cu hidrogen.

Reporter: Mulţumim!