• Conducta ar avea un capăt în vestul Turciei şi ar traversa Bulgaria şi România pentru a ajunge la graniţa estică a Ungariei. Pe teritoriul României şi Bulgariei conducta ar urma traseul parcurs de Nabucco
Grupul britanic BP analizează construcţia unui gazoduct de 1.300 de kilometri care să transporte gaze naturale din Azerbaidjan către Europa tranzitând trei ţări, printre care şi România, proiect care ar concura Nabucco, informează cotidianul britanic Financial Times (FT).
Proiectul BP este noul intrat într-o competiţie acerbă pentru construcţia unei rute de aprovizionare cu gaze din regiunea Mării Caspice, care ar reduce dependenţa Europei de gazele ruseşti.
Până în prezent, existau trei proiecte importante, fiecare urmând să schimbe puternic sectorul energetic european prin construcţia unui "coridor sudic" către câmpul gazeifer Şah Deniz din Azerbaidjan, dezvoltat de şapte companii, între care şi BP.
Actualii competitori sunt Nabucco, preferat de Comisia Europeană, Conducta Trans-Adriatică şi proiectul IGI Poseidon.
Planul BP, denumit Conducta Europa de Sud-Est, a apărut înaintea unui termen crucial: sâmbătă, Nabucco şi cei doi competitori ai săi vor depune ofertele de tarif pentru consorţiul Şah Deniz, care include şi BP. Consorţiul, la care participă şi compania azeră de stat Socar, va alege gazoductul câştigător până la sfârşitul anului.
Conducta Europa de Sud-Est este "o altă posibilă soluţie", afirmă vicepreşedintele BP pentru dezvoltarea Şah Deniz, Al Cook, adăugând că grupul BP este "deschis ideii" unei implicări directe în proiect. "Nu înseamnă că găsim defecte celor trei oferte. Dar este înţelept să ai o altă opţiune", a spus el.
BP a condus construcţia a două conducte care leagă Azerbaidjanul de Turcia, a notat Cook.
Noul proiect ar încerca să ia în calcul atât cerinţele politice, cât şi cele comerciale. Nabucco, descris de un bancher ca un proiect puternic politizat, implică construcţia unei conducte de 3.863 de kilometri, din Azerbaidjan până în Austria, la un preţ anunţat de 7,9 miliarde de euro. Preţul real ar fi însă de până la 20 de miliarde de euro, afirmă surse apropiate situaţiei. În plus, Nabucco ar avea o capacitate anuală de 31 miliarde de metri cubi, faţă de volumul anual de 10 miliarde de metri cubi care va fi asigurat de Şah Deniz din 2017.
Interesele strategice ale Europei explică dimensiunile şi costurile Nabucco, notează FT, citat de Mediafax. Ideea este de a deschide un coridor nou pentru continentul european pentru importul de gaze naturale din întreaga regiune a Mării Cas-pice, inclusiv Turkmenistan şi Irak.
Noul plan strategic al BP implică o conductă mai mică şi mai ieftină, în funcţie de interesele BP şi ale partenerilor grupului, care intenţionează să investească 22 de miliarde de dolari în dezvoltarea Şah Deniz.
Conducta ar avea un capăt în ves-tul Turciei şi ar traversa Bulgaria şi România pentru a ajunge la graniţa estică a Ungariei. Pe teritoriul Româ-niei şi Bulgariei conducta ar urma traseul parcurs de Nabucco. Proiectul ar utiliza infrastructura existentă pentru a lega Azerbaidjanul de Aus-tria, iar conducta ar fi de trei ori mai scurtă decât Nabucco şi astfel mult mai ieftină.
De asemenea, capacitatea ar fi de numai o treime din cea a Nabucco, în linie cu volumul de 10 miliarde de metri cubi de gaze naturale pe care Azerbaidjanul l-ar putea furniza. Totuşi, proiectul ar fi destul de flexibil pentru a permite o majorare a capacităţii dacă apar alte surse de aprovizionare cu gaze naturale.
Nabucco este dezvoltat de un consorţiu la care participă companiile OMV (Austria), Transgaz Mediaş, MOL (Ungaria), BOTAS (Turcia), Bulgargaz (Bulgaria) şi RWE (Germania). Proiectul este sprijinit de Uniunea Europeană. Investiţia totală este evaluată la opt miliarde de euro. Startul lucrărilor de construcţie a fost amânat de consorţiul care dezvoltă proiectul din 2012 în 2013, iar primele livrări de gaze au fost întârziate din 2015 până în 2017.
Conducta propusă va începe în vestul Turciei şi va trece prin Bulgaria şi România spre frontiera estică a Ungariei. Va folosi infrastructura existentă pentru a lega Azerbaidjanul în est de hub-ul de gaz austriac în vest. În total, va reprezenta aproximativ o treime din lungimea Nabucco, făcând-o mult mai ieftină.
• Romgaz analizează variante de diversificare a surselor de import al gazelor naturale
Romgaz analizează variante de diversificare a surselor de import al gazelor naturale, inclusiv din zona Mării Caspice şi vestul Europei, a declarat ieri directorul de comercializare al companiei de stat, Dumitru Chiseliţă. Domnia sa a spus: "Ne gândim la importurile directe. Nu eliminăm Rusia, dar ne orientăm către vestul Europei şi către alte pieţe care acum se dezvoltă, inclusiv ne gândim la preluarea de gaze din zona Caspică, din zăcământul Şah Deniz".
Romgaz are în prezent contracte de import cu intermediari agreaţi de grupul rus Gazprom, respectiv WIEE şi Imex Oil. Acordurile cu aceste două societăţi expiră în 31 decembrie 2012. Până anul trecut, România importa gaze doar prin aceste două companii, care preiau gazele de la Gazprom. În 2010 a fost pusă în funcţiune altă conductă de gaze, la graniţa cu Ungaria, prin care România importă şi din vestul Europei, dar cantităţile sunt reduse prin raportare la consum.
Întrebat dacă Romgaz va prelungi contractele cu importatorii de gaze, Chiseliţă a răspuns că deocamdată nu a fost luată o decizie.
"În acest moment ne stabilim o nouă viziune pe piaţa de marketing şi avem mai multe scenarii. După ce o vom elabora, vom şti dacă vom renegocia contractele de import", a mai spus el.
WIEE este deţinută de WIEE Zug Elveţia, societate mixtă înfiinţată în 1993 de Wintershall (din grupul german BASF) şi grupul rus Gazprom, cu scopul de a furniza gaze naturale ruseşti ţărilor sud-est europene. Imex Oil este deţinută de firma Conef, controlată de Vimerco, acţionarul majoritar al producătorului de aluminiu Alro Slatina.