GUVERNATORUL BNR A ANUNŢAT O INFLAŢIE MAI MARE DE 4% PENTRU PRIMĂVARA LUI 2018 Florin Cîţu: "Politica monetară a fost mult prea relaxată pentru economie"

Rata inflaţiei va depăşi 4%, în primăvara anului viitor, urmând să coboare către 3,1% în septembrie 2013, respectiv 3,2% la finalul anului următor, după cum a anunţat, ieri, Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR) Mugur Isărescu, menţionând că, pentru luna decembrie a acestui an, noile prognoze arată o creştere accentuată a inflaţiei, până la 2,7%, cu 0,8% mai mult faţă de estimările anterioare.

Nivelul ridicat al inflaţiei prevăzut pentru 2018 arată faptul că politica monetară a fost mult prea relaxată pentru economie, apreciază senatorul liberal Florin Cîţu, vicepreşedintele Comisiei de buget, menţionând: "Problema este că inflaţia va rămâne sus o mare parte a anului viitor, ceea ce înseamnă că politica monetară a fost mult prea relaxată pentru economie".

Printre altele, Florin Cîţu s-a arătat surprins că BNR nu a crescut rata dobânzii de politică monetară.

Depăşirea limitei superioare a intervalului ţintei, în prima parte a anului 2018, se datorează în principal unor efecte statistice de bază asociate reducerilor unor taxe şi impozite indirecte, la începutul anului 2017, evoluţiei anticipate, precum şi acumulării de presiuni inflaţioniste.

Calculată la taxe constante, rata inflaţiei arată chiar foarte bine, a arătat şeful BNR, subliniind că, fără impactul de runda I al modificărilor operate la nivelul TVA, al accizelor şi al unor taxe nefiscale, rata anuală a inflaţiei atinge 3,3% la finele anului curent, 3,1% la sfârşitul lui 2018 şi 2,9% la orizontul proiecţiei. Mugur Isărescu a declarat: "Nu e deloc uşor de anticipat ce se întâmplă, toate prognozele sunt înceţoşate. E greu să vezi când ai micşorări de taxe, majorări de taxe, scade TVA, creşte acciza".

Majorarea costurilor de producţie din cadrul firmelor, amplificarea excedentului de cerere în contextul conduitei expansioniste a politicii fiscale şi creşterea avansului venitului disponibil reprezintă o parte din raţiunile în baza cărora se preconizează creşterea mai susţinută a preţurilor decât era anticipat.

Deşi BNR are componenta necesară pentru a controla inflaţia, Banca Centrală nu are pârghii să intervină direct pe preţuri, a ţinut să precizeze Mugur Isărescu. Şeful Băncii Centrale este de părere că "trebuie schimbată pedala pe care apăsăm în perioada următoare", în condiţiile în care "oricum am început să apăsăm pe cealaltă pedală".

Conform Guvernatorului, componenta "energie" redevine sursă de presiune inflaţionistă.

Printre potenţialele cauze de abatere a inflaţiei de la traiectoria proiectată se numără cele care ţin de mediul extern:

"- persistenţa la valori reduse a ratei inflaţiei a principalilor parteneri comerciali externi ai României (îndeosebi zona euro);

- perspectivele de evoluţie a activităţii economice la nivel global, în contextul incertitudinilor cu privire la impactul politicilor economice ale SUA, al negocierilor aferente Brexit şi al tracţiunii exercitate de economiile emergente (în special, China);

- fluxurile de capital adresate economiilor emergente, în contextul conduitei politicilor monetare ale principalelor bănci centrale şi al creşterii aversiunii globale faţă de risc, pe fondul accentuării tensiunilor geopolitice la nivel mondial".

Factorii care pot duce inflaţia în jos sunt conduita politicii fiscale şi a veniturilor, în contextul incertitudinilor privind configuraţia viitoare a bugetului; impactul măsurilor incluse în Programul de guvernare şi măsurile fiscale corective care vor fi adoptate pentru încadrarea deficitului bugetar în ţintele propuse. La creşterea inflaţiei participă preţurile materiilor prime pe pieţele internaţionale (produse energetice, mărfuri agroalimentare), iar ca rata inflaţiei să fie echilibrată trebuie luată în considerare dinamica preţurilor administrate, condiţionată de informaţiile disponibile (incertitudini privind magnitudinea creşterilor preţurilor gazelor naturale şi energiei electrice), potrivit Raportului BNR pe inflaţie.

• Isărescu: "Dobânzile au crescut deja destul de mult, în piaţă"

Dobânzile au crescut deja destul de mult, în piaţă, a atras atenţia Mugur Isărescu, revenind, ca răspuns la o întrebare, asupra cauzelor care au stat la baza creşterii ROBOR: "În momentul în care contul general al Trezoreriei statului este la BNR, banii care ajung în acest cont reprezintă retragere de masă monetară, iar MFP ajunge să aibă în cont şi 20 de miliarde de lei. Noi le-am dat 9 miliarde lei (n.r. în cadrul operaţiunii Repo efectuată după prima creştere a ROBOR, când BNR a injectat lichiditate în piaţă de 9,3 miliarde lei), compensând masa monetară pe care Ministerul Finanţelor a retras-o. În septembrie, banii au fost retraşi din piaţă în momentul în care băncile îşi creau rezerva minimă obligatorie (RMO). Sunt doi factori care s-au întâlnit pentru prima oară după mulţi ani - odată cu formarea RMO a venit şi colectarea mai bună a MFP. (...) Şi bancherii s-au speriat, pentru că ei aşa sunt, foarte sperioşi". Ministerul Finanţelor a păstrat, în octombrie şi noiembrie, o bună parte din ceea ce a acumulat în septembrie, urmând ca, probabil, să efectueze plăţi mari în luna decembrie, a apreciat Guvernatorul BNR.

Indicele ROBOR a crescut accelerat în ultima perioadă, ajungând la 1,87%, ieri, de la valori de sub 1% în septembrie.

• Ionuţ Dumitru: "Aplicarea noilor măsuri fiscale va avea un impact negativ de aproximativ 5,1 miliarde lei în bugetul de stat"

Probabil că ne vom încadra în deficitul de 3%, apreciază Mugur Isărescu, întrebând, însă, "pe ce bază se face acest deficit şi care este calitatea lui?".

În opinia lui Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, ţinta de deficit bugetar de 3% ar putea să nu fie respectată în 2018, şi, probabil, vor mai trebui măsuri de ajustare pentru anul viitor.

Specialistul a declarat: "Nu ştim cum va arăta configuraţia politicii fiscale în 2018. În momentul de faţă, avem un pachet fiscal care e aprobat, dar nu ştim cum va arăta bugetul. Dacă ne uităm la măsurile care sunt astăzi în vigoare, nu ştiu dacă ne putem încadra în 3% deficit bugetar în 2018. Ce ştim, în momentul de faţă, este că, date fiind măsurile legiferate deja, probabil că 3% este încă departe, prognozele noastre arată un deficit peste. (..) Înainte de acest pachet fiscal şi de mutarea contribuţiilor, noi aveam o proiecţie de deficit destul de mare, de peste 4% - 4,5%. În momentul de faţă, probabil că încă este un gol destul de semnificativ, probabil că mai trebuie măsuri de ajustare pentru anul viitor".

Conform şefului Consiliului Fiscal, aplicarea măsurilor adoptate recent de către Guvern va avea un impact negativ de aproximativ 5,1 miliarde lei în bugetul de stat.

• Isărescu: "Ne ambiţionăm să creăm locuri de muncă în străinătate"

Încrederea în economie creşte, dar în baza consumului, a evidenţiat, ieri, Guvernatorul Mugur Isărescu, subliniind, printre altele, că "ne ambiţionăm să creăm locuri de muncă în străinătate".

"Investiţiile în utilităţi parcă şi-au revenit oarecum, dar în cifre efectiv modeste, iar construcţiile inginereşti sunt în cădere aproape brutală", a avertizat domnia sa.

Isărescu a atras atenţia că se conturează o problemă foarte importantă - tensionarea pieţei muncii, care împinge salariile în sus: "Avem un număr mare de salariaţi, dar şi o presiune a pieţei muncii. Înregistrăm un excedent în creştere al forţei de muncă primare, pentru care este necvoie de mai puţină pregătire, şi un deficit în creştere accentuată a forţei de muncă ce necesită pregătire înaltă".

Circa 4 milioane de persoane cu vârsta cuprinsă între 15 şi 64 de ani nu au loc de muncă şi nu au o activitate pe cont propriu, multe dintre ele migrând, a mai spus Mugur Isărescu, menţionând: "Doar 10% dintre aceste persoane ar fi disponibile să muncească, deşi nu caută o slujbă, 50% trăiesc în mediul rural, 46% au doar studii gimnaziale, iar 50% au studii liceale şi postliceale sau o şcoală profesională, pe ambele categorii oferta fiind deja excedentară. 33% sunt persoane în vârstă, mai dificil de (re)integrat".

Conform Raportului pe inflaţie, dintre tineri, numai 80% sunt la şcoală, ceilalţi nefiind implicaţi în nicio activitate (educaţională sau lucrativă).