GUVERNATORUL BNR, MUGUR ISĂRESCU: Evoluţia cursului de schimb al leului - puţin previzibilă

Evoluţia viitoare a cursului de schimb al leului este caracterizată de un grad ridicat de incertitudine, susţine guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isăres­cu, domnia sa prezentând, la finele săptămânii trecute, Raportul trimestrial asupra inflaţiei. Oficialul BNR a amintit că banca centrală nu mai intervine pe piaţa valutară ca să determine evoluţia cursului de schimb, ceea ce a făcut ca dinamica acestuia să fie puţin previzibilă.

Mugur Isărescu a făcut referire şi la riscurile pe termen lung privind creditele în valută, criticând entuziasmul exagerat privind contractarea acestora. Potrivit spuselor guvernatorului BNR, aprecierea leului i-a dezavantajat pe cei care sperau că, prin contractarea unui credit în valută, vor plăti dobânzi mai mici. Mugur Isărescu a precizat: "Am atenţionat, încă din 2005, să nu se mizeze pe creditul în valută. Am spus să nu ne entuzias­măm că va interveni o scădere a cursului şi noi vom plăti dobânzi mai mici, căci cursul poate să se modifice şi invers".

În ce priveşte evoluţia inflaţiei, Banca Naţională a revizuit în scădere cu 0,9 puncte procentuale ţinta de inflaţie pentru 2007. Astfel, ţinta de inflaţie stabilită de BNR pentru acest an este de 4%. Pentru anul viitor, BNR ţinteşte o inflaţie de 3,8%.

Mugur Isărescu a afirmat că ţintele de inflaţie propuse vor fi atinse, ţinând cont de nivelul sensibil mai scăzut al ratei inflaţiei în trimestrul întâi din acest an şi reducerea anticipaţiilor inflaţioniste. Potrivit documentului prezentat de guvernatorul BNR, procesul dezinflaţiei a continuat în trimes­trul întâi din 2007, rata anuală a inflaţiei s-a redus la 3,66% în luna martie, fiind cu 1,21 puncte procentuale mai mică decât cea din decembrie 2006, respectiv cu 0,34 puncte procentuale sub valoarea centrală a ţintei de inflaţie stabilite pentru decembrie 2007. "Scăderea amplă a ratei anuale a inflaţiei s-a datorat, în principal, declinului dinamicii preţurilor administrate şi accelerării deflaţiei preţurilor volatile, pe fondul reducerii preţului combustibililor, dar şi al continuării scăderii preţurilor legumelor şi fructelor faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior", indică raportul BNR.

Documentul mai arată că principalul risc asociat actualei proiecţii a dezinflaţiei continuă să-i reprezinte posibila creştere amplă a salariilor, necorelată cu dinamica productivităţii muncii. Potenţialul creşterii pe scară extinsă a salariilor în sectorul privat este amplificat, în acest an, de consistentele majorări de salarii acordate prin programul bugetar angajaţilor din domeniile specifice de activitate. Pe lângă presiunile inflaţioniste pe care le-ar exercita prin intermediul cererii interne - în coroborare cu menţinerea dinamicii înalte a creditului - o asemenea evoluţie a câştigurilor salariale ar putea impulsiona inflaţia, prin sporirea costurilor, notează raportul. O altă incertitudine majoră o reprezintă, potrivit BNR, amplitudinea relaxării politicii fiscale, respectiv nivelul efectiv la care se va situa deficitul bugetului general consolidat, precum şi modul de repartizare a cheltuielilor bugetare. BNR face referire şi la tensiunile politice actuale, respectiv perspectiva unei perioade electorale, cu posibile implicaţii în sensul relaxării suplimentare a politicii fiscale şi salariale. Alte riscuri sunt: adâncirea deficitului de cont curent şi creşterea prea rapidă a datoriei externe, incertitudinile privind evoluţia cursului de schimb şi a preţurilor volatile ale alimentelor şi combustibililor.