Hocus-pocus: Excedentul bugetar transformat în deficit

Explicaţiile domnului Vlădescu mi se par şi mai ciudate decât existenţa în Ro­mânia a unui excedent bugetar transformat în deficit. Excedent bugetar înseamnă că sunt bani la buget pe care unii dintre ordonatorii de credite bugetare nu i-au cheltuit. Deficit bugetar înseamnă că, dimpotrivă, s-au efectuat mai multe cheltuieli decât permiteau veniturile. Cum poţi transforma, deci, un excedent bugetar în deficit bugetar, ştergând nişte datorii? Ştergerea datoriilor reprezintă o stingere a acestora prin remitere de datorie şi nu prin plată, ceea ce înseamnă că aceste datorii au fost şi au rămas nişte venituri pe hârtie şi nu bani reali. Nu pot să concluzionez aici decât că excedentul bugetar a fost calculat nu pe baza a ceea ce statul a avut în buzunar, ci pe bază a ceea ce a crezut că are, luând ca venituri nişte sume neachitate sau care nu vor putea fi achitate niciodată.

Verificând lista celor 35 de companii publice beneficiare ale cadoului ştergerii datoriilor, vom observa că toate aces­te companii sunt "clienţi" ai casei, obişnuiţi ai acestor operaţiuni, beneficiari practic eterni ai ajutoarelor de stat prin ştergeri de datorii, eşalonări şi re-eşalonări. Este vorba de societăţi producătoare de energie electrică sau termică, mari consumatoare de materii prime şi poluante, societăţi din minerit, societăţi din trans­portul feroviar. Toate aceste companii, fără excepţie, sunt sau au fost beneficiare ale unor astfel de măsuri cel puţin odată în decursul celor 16 ani de aşa-zisa economie de piaţă, ceea ce le face din start neelegibile pentru ajutorul de stat (acela care se acordă "pe bune", conform normelor europene). Enervant este că datoriile pe care nu şi le plătesc la buget aceşti mastodonţi ne-concurenţiali ar trebui să se ducă în sănătate, învăţământ, sport etc şi că, ceea ce nu pot plăti ei, plătim noi, din impozite şi taxe care devin - din păcate pentru un contribuabil condus de un guvern aşa-zis de dreapta - din ce în ce mai multe şi mai mari.

Eu, unul, m-am săturat să tot fiu obligat să fac pe Moş Gerilă pentru aceste societăţi. Vreau să fiu respectat, pentru că îmi plătesc impozitele şi taxele la timp. Eu nu găsesc niciunde, nici în campania electorala a Alianţei D.A., nici în programul de guvernare, continuarea punerii în practică a programului de guvernare a guvernului Năstase. Unii dintre noi am votat contra PSD pentru că nu am fost de acord să mai facem astfel de cadouri de sfârşit de an. Unii dintre noi chiar l-am crezut pe actualul ministru al industriilor atunci când susţinea că astfel de cadouri anti-economice nu vor mai fi repetate de Guvernul Alianţei D.A.

Dar, oricâte întrebări şi nervi suscită cele de mai sus, sunt trei aspecte mult mai preocupante ale explicaţiilor domnului Vlădescu.

Mai întâi, domnul Vlădescu a declarat oficial că are acordul Consiliului Concurenţei pentru ajutorul de stat constând în ştergerea de datorii la cele 35 de companii. Surprinzător, Consiliul Concurenţei neagă, prin informaţii difuzate în presă, existenţa unui astfel de acord. Mai mult, Consiliul Concurenţei atrage atenţia asupra faptului că fiecare dintre cele 35 de companii beneficiare ale cadoului trebuie analizate separat, pentru a se putea decide dacă ajutorul de stat este legitim sau nu. Din fericire, suntem membri ai Uniunii Europene şi astfel de gogoşi nu mai pot fi înghiţite aşa de uşor.

În al doilea rând, explicaţia domnului Vlădescu cam frizează aritmetica. Prespunând că PIB-ul României este de aproximativ 85 miliarde euro, atunci 2,26 % din PIB (excedentul de 1,26% adunat la deficitul de 1%) înseamnă cam 1,85 miliarde euro. Datoriile şterse celor 35 de companii publice sunt cifrate, tot de MF, la circa 800 milioane euro, iar contribuţia la majorarea capitalului social al CEC este de 150 milioane euro. Cumulat, cele două ale inventatului deficit bugetar ne dau 950 milioane euro. Ce s-a întâmplat cu restul de 950 milioane euro? Au fost cheltuiţi sau alocaţi altundeva? Cum au putut fi cheltuiţi aceşti bani în mai puţin de o săptămână (ordonanţa de urgenţă de rectificare a bugetului pe 2006 a fost publicată în Monitorul Oficial în preajma Crăciunului), pe ce anume au fost cheltuiţi şi, mai ales, de către cine?

Ce cadou ascunde această rectificare de buget?

În fine, fac eforturi pentru a descoperi modalitatea folosită de Guvern pentru rectificarea bugetului pe 2006. Se vorbeşte de o ordonanţă de urgenţă a guvernului, dar până în prezent nu am descoperit ordonanţa cu pricina. Pe de altă parte, rectificarea bugetului nu se încadrează în lista domeniilor în care Constituţia permite legiferarea prin ordonanţa de urgenţă.

Aşadar, avem o măsură la limita Constituţiei, care iese din programul de guvernare şi care, anti-concurenţială fiind, va trebui anulată, pentru a nu risca penalizări din partea Uniunii Europene.

Interesantă intrare în Europa: prin ...