HORVATH: România poate accesa circa 6-7 miliarde de euro, în perioada 2021-2030, prin Fondul de Modernizare

România are oportunitatea de a accesa, în perioada 2021-2030, circa 6-7 miliarde de euro din suma alocată prin Fondul pentru Modernizare, instrument proiectat de Uniunea Europeană pentru a finanţa investiţii destinate modernizării sectorului energetic în zece state europene. Ţara noastră riscă să rateze primul an din acest program investiţional, din cauza lipsei mecanismelor naţionale de implementare a proiectelor de modernizare energetică. Potrivit companiei de consultanţă în management, Horvath, una dintre soluţiile pentru deblocarea urgentă a acestei situaţii este o strategie de accesare a fondurilor integrată cu Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), cu Fondul de Tranziţie Justă (FTJ), cu Planul Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice (PNIESC), precum şi cu alte strategii, planuri şi fonduri europene sau naţionale. De asemenea, beneficiile aşteptate prin intermediul Fondului pentru Modernizare se vor concretiza doar dacă acest ajutor financiar va fi utilizat pentru a stimula concurenţa pe piaţa locală de energie.

Un factor important în demersul de accesare a fondurilor este asigurarea unor criterii clare de atribuire a acestora, care să urmărească în primul rând mărirea competitivităţii pieţei locale de energie. În prezent, piaţa locală de energie trece prin una din cele mai turbulente perioade din istorie, cu preţuri record de tranzacţionare a energiei electrice.

Potrivit datelor oficiale, infrastructura energetică a României este subdezvoltată, iar mai mult de 70% din reţelele de transport şi distribuţie sunt mai vechi de 45 de ani. Din această cauză, ţara noastră este dependentă de energia generată pe bază de cărbune, ceea ce duce la un preţ ridicat al energiei furnizate. Fondul pentru Modernizare a fost alocat către 10 ţări membre ale Uniunii Europene, unde PIB-ul pe cap de locuitor este mai mic de 60% din media UE. Bugetul este calculat prin acordarea a 2% dintre certificatele de carbon licitate în conformitate cu normele europene.

"În ultimii patru ani, barometrul pentru preţul de tranzacţionare a energiei electrice în România a fost evoluţia costului certificatului de emisii CO2. În 2021, am observat o creştere accelerată a acestora, de la 30 euro/ tCO2 în primul trimestru, la 52 euro/ tCO2 în prezent, ceea ce, coroborat cu ponderea semnificativă a cărbunelui în mixul energetic, are un impact semnificativ negativ asupra competitivităţii pieţei energetice şi, implicit, afectează performanţa economiei naţionale", explică Vlad Gheorghe, reprezentant Horvath.

Cele zece ţări care beneficiază de Fondul pentru Modernizare sunt: Letonia, Estonia, Croaţia, Lituania, Bulgaria, Ungaria, Slovacia, Polonia, Cehia şi România.

"UE a creat acest Fond pentru a sprijini state est-europene a căror economii suferă din cauza sectorului energetic necompetitiv. În mod cert, ţara noastră are nevoie de acest ajutor pentru a-şi moderniza lanţul valoric energetic. Din păcate, infrastructura şi tehnologiile învechite au ca urmare faptul că România realizează un PIB de 2.330 euro la tona de gaze cu efect de seră pe care le produce, în timp ce în cazul altor economii mai dezvoltate, situaţia este în mod clar diferită. De exemplu, Suedia raportează 10.125 euro per tona de emisii de carbon, iar Franţa 7.330 euro. Acest lucru înseamnă că producem puţin, în schimb poluăm mult. Faptul că România are cea mai mare cotă din Fondul pentru Modernizare, aproximativ 31%, este un succes de negociere şi ne arată susţinerea de care putem beneficia. Cu toate acestea, din păcate, România nu se numără printre cele cinci ţări beneficiare care au creat deja cadrele necesare implementării proiectelor ce vor primi finanţarea Comisiei Europene şi Băncii Europene de Investiţii, prin intermediul Fondului. Întârzierea modernizării sistemului energetic cu încă un an, dacă ratăm termenul de depunere a proiectelor din această vară, va avea consecinţe puternice la nivel economic contribuind la continuarea volatilităţii pieţei energetice. Fondul de Modernizare, însă, trebuie să fie alocat pe baze economice şi, implicit, sustenabile", mai punctează Vlad Gheorghe.

Cehia se numără prin cele cinci ţări care au finalizat deja cadrele de implementare a proiectelor prin care vor accesa Fondul pentru Modernizare. Astfel, 39% din bugetul care îi revine va merge către dezvoltarea sectorului de energie regenerabilă, iar 26% în modernizarea sistemului de generare şi distribuire a energiei termice, în special în Praga.

Sprijinul financiar oferit prin Fondul de Modernizare este destinat, printre altele, tranziţiei către un sistem energetic cu emisii reduse de carbon, prin stimularea investiţiilor în surse regenerabile de energie, reţelele de transport care să includă distribuţia energiei termice în zonele rezidenţiale şi comerciale, interconectări de reţele pentru transportul de electricitate şi gaze naturale, precum şi pentru o tranziţie echitabilă în regiunile dependente de cărbune.