ÎN 2012 Bugetul a încasat 160 milioane lei din taxele plătite de industria sloturilor

Valoarea estimată a pieţei de sloturi, în 2012, a fost de 400 de milioane de euro, încasările la bugetul de stat, din taxe şi impozite, fiind de circa 160 milioane de euro, potrivit lui Dan Iliovici, preşedintele Romslot. Domnia sa a precizat, ieri, într-o conferinţă de presă, că, în industria de profil, lucrează, direct, 30.000 de persoane, impactul multiplicându-se de opt ori în economie, prin chirii, taxe, parcuri auto, servicii de pază etc.

În ceea ce priveşte numărul de maşini, a fost înregistrată o uşoară creştere, în ultimii ani, a mai adăugat reprezentantul Romslot, care a menţionat că aparatele de genul slot machine sunt setate şi, din sumele jucate, deţinătorii de sloturi rămân cu un profit de 10-15%, restul de bani întorcându-se la jucători. Aceştia joacă, în medie, câte 80 de lei.

Potrivit unei cercetări de piaţă dedicată jocurilor de sloturi din ţara noastră - prima de acest gen pe piaţa autohtonă a jocurilor de noroc -, comandată de Romslot şi realizată de GfK, 3% dintre români participă la jocurile de tip slot machines, aceştia asociind sloturile cu socializarea, distracţia, relaxarea şi, nu în ultimul rând, câştigul.

Numărul participanţilor la joc, în alte ţări europene, este mult mai mare decât la noi - de peste patru ori în Marea Britanie, 13% din populaţie participând la jocurile de sloturi, în 2010.

Potrivit studiului realizat de GfK România, 3% dintre români au participat, în ultimul an, la jocurile de sloturi şi doar 1% dintre aceştia participă săptămânal la joc. Comparativ, la LOTO joacă 20% dintre români, cu o incidenţă săptămânală de 5%, în timp ce la pariuri sportive au jucat, în ultimul an, 6%, procentul celor care au participat săptămânal ridicându-se la 3%.

Jocurile de cărţi (poker şi black jack) sunt practicate de 3% dintre români, 1% participând săptămânal la joc. O proporţie de 3% dintre români preferă jocurile de noroc online, la acestea participând săptămânal 2% din populaţia adultă a ţării. Ruleta din cazinourile live este preferată de mai puţin de 1% din populaţia ţării. Frecvenţa participării la joc diferă în funcţie de suma de bani disponibilă, prieteni, stare, dar şi de obişnuinţă.

Cercetarea relevă şi că, la nivel naţional, 6% dintre bărbaţi şi 1% dintre femei accesează aparatele mecanice. Din punct de vedere al mediului de provenienţă al participantului la joc, sloturile sunt preferate de 4% din populaţia mediului urban şi 2% din populaţia mediului rural. Studiul a arătat şi faptul că 6% dintre românii cu vârsta cuprinsă între 18 şi 34 de ani şi 1% din populaţia de peste 35 de ani au participat, în ultimul an, la jocuri de sloturi.

Conform studiului citat, jucătorii de sloturi sunt, într-o proporţie de 92%, bărbaţi şi au o vârstă medie de 29 de ani. Numărul mediu de persoane din gospodăria participanţilor la joc este de 3, o proporţie de 60% dintre aceştia lucrează full-time, 65% sunt necăsătoriţi, 84% au internet în gospodărie şi 74% nu au niciun copil în gospodărie.

Venitul personal mediu lunar al participantului la jocurile de sloturi este de 1.274 lei, în timp ce venitul mediu pe gospodărie este de 2.178 lei pe lună.

Studiul a fost realizat în perioada octombrie - noiembrie 2012 şi a constat într-o cercetare calitativă, o cercetare reprezentativă la nivel naţional de tip Omnibus (fiind abordate 1091 de persoane) şi o cercetare prin Exit - Interviuri (numărul intervievaţilor fiind 855).

Romslot - Asociaţia Organizatorilor de Sloturi - reuneşte 18 operatori ai pieţei de aparate tip slot-machine din România.

Membru oficial al Euromat - European Gaming and Amusement Federation -, ce reuneşte asociaţii profesionale similare din 17 ţări ale continentului european, Romslot promovează un Cod de conduită responsabilă a celor care apelează la aparatele de tip slot-machine ca mijloc de distracţie şi un Cod de etică al operatorilor care oferă asemenea servicii, pe baza integrităţii şi profesionalismului acestora.

Dan Iliovici susţine că industria pe care o reprezintă are nevoie de "o legislaţie echitabilă şi aplicabilă, fără prevederi şi interpretări echivoce", de rezolvarea problemelor ridicate de prevederi legislative inaplicabile, precum impozitul de 25% şi biletul de intrare.