ÎN CIUDA RESTRUCTURĂRILOR, Datoriile CNH cresc în continuare

Compania Naţională a Huilei (CNH) continuă să cumuleze pierderi şi datorii, chiar dacă aplică, de mai bine de un an, programe de restructurare. Conducerea CNH ne-a declarat că cifra de afaceri netă prognozată pentru 2010 este de 631,6 milioane de lei, în scădere cu 9% faţă de 2009.

Pierderea companiei din 2010 este estimată la 648,8 milioane de lei, în creştere cu 7% faţă de 2009. Plăţile restante ale CNH în 2010 au crescut la 4,8 miliarde lei, de la nivelul de 4,1 miliarde lei înregistrat la finele lui 2009. Creanţele restante s-au diminuat de la 35,5 milioane lei în 2009 la 30,3 milioane lei în 2010.

Cheltuielile cu investiţiile au fost mai mari în 2010, urcând la 27 milioane lei de la 21 milioane lei în 2009. Salariul mediu în societate este de 3.002 lei/persoană faţă de 2.864 lei în 2009 şi faţă de 2.662 lei în 2008, perioadă în care CNH şi-a sporit vertiginos pierderile.

Conducerea CNH ne-a declarat: "Pierderea estimată pentru anul 2010 a crescut, în cea mai mare parte, din cauza creşterii majorărilor şi penalităţilor aferente datoriilor istorice. Ca urmare a aplicării programului de restructurare, compania a scos din sistem, în anul 2010, 1.743 de persoane şi a continuat reducerile de cheltuieli cu materialele şi serviciile astfel încât, la încheierea situaţiei financiare la data de 30 octombrie 2010, s-au înregistrat mai multe rezultate pozitive faţă de aceeaşi perioadă a anului 2009".

Oficialii companiei miniere ne-au menţionat, printre efectele pozitive, scăderea cheltuielilor materiale cu 15,1%, reducerea cu 13,5% a consumului industrial de energie electrică, reducerea cheltuielilor de personal cu 8,7% şi creşterea productivităţii muncii cu 16,9%.

Alte efecte pozitive menţionate de reprezentanţii CNH în urma restructurărilor sunt reducerea cheltuielilor la 1.000 lei producţie marfă cu 10%, reducerea costului unitar pe Gcal cu 6,1% şi reducerea pierderii din activitatea de producţie cu 4,3%.

Soarta CNH în 2011 este incertă în lipsa înfiinţării celor două mari companii energetice "Electra" şi "Hidroenergetica". CNH ar fi trebuit să facă parte din "Hidroenergetica", alături de "Hidroelectrica", centralele Deva şi Paroşeni, dar şi alături de "Electrocentrale Bucureşti".

Procesul de înfiinţare al companiilor este blocat în instanţă de mai multe sindicate şi de Fondul Proprietatea.

Conducerea CNH a comentat situaţia sec: "În ceea ce priveşte perspectiva CNH în anul 2011, contextul recentei decizii a Consiliului Europei de acordare a ajutorului de stat pentru facilitarea închiderii minelor obligă la dispunerea de către minis-terul de resort a unor măsuri adecvate acestuia".

Practic, pe continuarea acordării subvenţiilor se baza şi strategia pentru salvarea huilei, cu închiderea a trei din şapte mine şi eficientizarea activităţii. Numai că acest tip de restructurare avea sens numai prin înfiinţarea "Hidroenergetica", susţin surse din piaţă. În lipsa gigantului energetic, acest plan se va implementa mult mai greu şi nu va avea efectul scontat, mai spun sursele noastre.

Oficialii CNH au arătat, în repetate rânduri, că societatea a ajuns datornicul nr. 1 la stat din cauza necorelării dintre preţul cărbunelui controlat de stat şi costul real de producţie (cu atât mai mult cu cât compania a achiziţionat materiale necesare pentru a continua procesul de producţie, la preţuri aplicate pe piaţa liberă). Situaţia a dus a dus la creşterea ineficienţei activităţii, care s-a reflectat în înregistrarea de pierderi. Acestea s-au acumulat şi amplificat an de an şi au determinat accentuarea incapacităţii de plată a companiei.

O altă cauză a cumulării datoriilor a fost majorarea generală a preţului energiei electrice, în vederea asigurării intrării ţării noastre pe piaţa energetică europeană. Electricitatea a avut o creştere cu mult pes-te cea a preţului la cărbune, care a fost ajustat doar pe baza indicilor de inflaţie.