• Vicepreşedintele Partidului Liberal, Dorin Chirtoacă, dă ca sigură o viitoare coaliţie democratică în Parlamentul Republicii Moldova şi exclude o apropiere a liderului politic Marian Lupu de comuniştii lui Voronin
• Neavând numărul suficient de mandate, forţele de opoziţie discută cu deputaţii comunişti pentru ca aceştia să devină independenţi şi să voteze propunerea opoziţiei pentru şefia ţării
Faţă de România, în Republica Moldova alegerile parlamentare au, pe lângă miza de a forma un Legislativ, şi pe cea de a desemna preşedintele ţării. Peste Prut, preşedintele este ales de Parlament, în timp ce, la noi, şeful statului este ales prin vot direct de către cetăţeni.
După ce, la începutul anului, au mai avut loc alegeri parlamentare, ale căror rezultate au fost contestate violent de către alegători (ele nerezolvând criza politică a ţării şi neducând la alegerea unui preşedinte), nici de această dată niciun partid nu a reuşit să obţină o majoritate parlamentară suficientă pentru a propune şeful statului.
Comuniştii lui Voronin au câştigat alegerile parlamentare, obţinând un scor de 45,1%, dar un număr de 48 de mandate insuficient pentru a desemna preşedintele. Pentru aceasta este necesar un număr de 61 de mandate.
De partea cealaltă a baricadei, partidele de opoziţie PLDM (16,6%), PL (14,7%), PD (12,5%) şi AMN (7,3%) însumează 53 de mandate.
Cum nicio grupare politică nu poate desemna, de una singură, un candidat pentru preşedinţie, în Republica Moldova au început negocierile între partide.
• Chirtoacă: "Exclud orice colaborare cu Partidul Comuniştilor"
Vicepreşedintele PL, primarul Municipiului Chişinău, Dorin Chirtoacă, a declarat, pentru BURSA, că formaţiunea sa exclude orice colaborare cu Partidul Comuniştilor.
În urma unor zvonuri apărute în presă privind o posibilă apropiere a PD-ului condus de Marian Lupu de comuniştii lui Voronin (n.r. ce ar asigura o majoritate parlamentară şi numărul suficient de mandate pentru desemnarea preşedintelului, dar, totodată sfârşitul unei opoziţii democratice unite şi majoritare în Legislativ), Chirtoacă ne-a precizat că "Marian Lupu este şi va rămâne alături de partidele democratice".
"Şansele de realizare a unei coaliţii formate din cele patru partide democratice - PL, PLDM, PD şi AMN - sunt de 100%", a subliniat Dorin Chirtoacă, întrebat despre o posibilă neoficializare a coaliţiei dintre forţele de opoziţie.
Vicepreşedintele liberal a menţionat că, la ora actuală, negocierile între conducerile celor patru partide democratice sunt în toi, atât pentru oficializarea unei coaliţii, cât şi pentru desemnarea unui şef de stat.
Întrebat dacă ar accepta să fie nominalizat pentru funcţia de preşedinte, Chirtoacă a replicat că nu comentează această ipostază, precizând că o decizie în privinţa unei nominalizări a unui candidat urmează să fie luată după ce va fi oficializată coaliţia politică.
• Opoziţia negociază cu unii deputaţi comunişti
În situaţia în care cele patru partide de opoziţie, aflate momentan la masa negocierilor, ar cădea de acord pentru înfiinţarea unei coalţii parlamentare, ele ar mai avea nevoie de opt voturi pentru a desemna şi preşedintele.
Dorin Chirtoacă ne-a precizat: "Mai avem nevoie de opt mandate pentru a propune preşedintele. Da, avem discuţii cu parlamentari ai Partidului Comuniştilor pentru a găsi sprijinul politic de care avem nevoie. Nu este exclus ca parlamentari ai acestui partid să devină independenţi şi să voteze alături de opoziţie propunerea pentru preşedintele ţării". Chirtoacă a menţionat că, momentan, nu s-a ajuns la un punct de vedere comun cu parlamentarii comunişti, dar şi-a exprimat speranţa că negocierile vor aduce rezultatul dorit.
• Mingea la Voronin
Situaţia politică din Republica Moldova pare să depindă de decizia pe care o va lua Vladimir Voronin.
Dacă liderul comuniştilor va deveni parlamentar, atunci partidele de opoziţie ar putea, în cele din urmă, să desemneze un preşedinte.
Dorin Chirtoacă ne-a explicat: "Partidele de opoziţie pot nominaliza preşedintele Parlamentului, pentru aceasta fiind necesare 52 de mandate. Noi avem 53. Dacă funcţia de preşedinte rămâne vacantă, iar cea de preşedinte al Parlamentului revine opoziţiei, atunci şeful Parlamentului va deveni şi şeful statului".
În situaţia în care Voronin păstrează funcţia de preşedinte interimar (până la alegerea altuia nou), Chirtoacă a menţionat că mandatul acestuia nu va fi unul lung pentru că opoziţia "va reuşi să strângă numărul de mandate ca să nominalizeze un candidat propriu".
"Dacă Voronin nu renunţă la preşedinţie, atunci acesta va fi un preşedinte nelegitim, impostor, susţinut de o minoritate în Parlament", a conchis Chirtoacă.