Hotărârile judecătoreşti emise până în urmă cu câteva zile sunt împărţite, conform informaţiilor existente. Astfel, potrivit datelor publicate pe site-ul contrabănci.ro, la data de 19 iunie 2017, erau în jur de 60 de decizii definitive favorabile împrumutaţilor şi peste 70 de soluţii definitive favorabile băncilor/recuperatorilor.
Informaţiile de pe portalul instanţelor de judecată arată că debitorii fie nu au îndeplinit condiţiile de admisibilitate prevăzute de Legea dării în plată (77/2016), fie notificarea formulată şi transmisă băncii de către debitor nu era conformă, potrivit sursei citate.
Conform acesteia, până în prezent, nu există o decizie definitivă în care instanţa de judecată să fi analizat impreviziunea. Dosarele deschise în baza Legii dării în plată vor fi reluate de către judecători în toamnă, după vacanţa judecătorească.
Curtea Constituţională a României (CCR) a decis că băncile trebuie să recondiţioneze contractele de credit în conformitate cu realitatea actuală, iar, dacă instituţiile bancare nu vor proceda în acest fel, judecătorii vor reface contractele, în baza notificărilor făcute de clienţi pe Legea 77. CCR a hotărât că judecătorii vor analiza impreviziunea, în cazurile deschise în instanţă pe această speţă.
Banca Naţională a României apreciază că, prin deciziile pe care le-a luat, Curtea Constituţională a corectat legislaţia românească din domeniu, în sensul punerii în acord cu legea fundamentală, după cum a declarat, recent, prim-viceguvernatorul BNR Florin Georgescu, dând ca exemplu legile dării în plată şi conversiei creditelor în franci elveţieni.
Oficialul a menţionat: "România de astăzi nu ar fi arătat la fel fără contribuţia Curţii Constituţionale. Deciziile sale, prin efectul lor obligatoriu faţă de orice autoritate publică, au corectat legislaţia românească, în sensul punerii în acord cu exigenţele legii fundamentale, ale Convenţiei pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi altor norme. Prin două decizii recente, Curtea Constituţională a apreciat două foarte controversate problematici, cea a dării în plată şi cea a conversiei creditelor. Impactul social al acestor decizii este extrem de ridicat, având în vedere numărul foarte mare de destinatari ai acestor legi, debitori ai instituţiilor de credit. După o riguroasă analiză a motivelor de neconstituţionalitate invocate, ce reclamau în esenţă, din partea băncilor, încălcarea dreptului de proprietate şi a principiului neretroactivităţii, Curtea a lămurit, prin decizia în cazul dării în plată, înţelesul şi modalitatea de aplicare a legii, în sensul de a-i oferi acesteia eficienţă în limitele prevăzute de Constituţie".
Legea dării în plată a fost iniţiată de senatorul liberal Daniel Cătălin Zamfir şi aprobată în primăvara anului trecut, în contextul în care debitorii împrumutaţi în franci elveţieni (CHF) au cerut, încă de la începutul lui 2015, o lege care să prevadă împărţirea poverii cursului de schimb între bănci şi clienţi.
Amintim că francul elveţian a crescut neaşteptat, în 15 ianuarie 2015, după ce Banca Centrală Elveţiană a ridicat pragul de 1,2 CHF/euro impus în 2011.