Industria farmaceutică propune revizuirea periodică a listei de medicamente compensate

Industria farmaceutică a propus, în cadrul întâlnirii cu reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional (FMI), Comisiei Europene (CE) şi Băncii Mondiale (BM), revizuirea periodică a listei de medicamente compensate şi măsuri de prevenire a impactului acestor revizuiri asupra industriei, inclusiv prin adoptarea unui calcul diferenţiat al taxei clawback.

Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM), Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) şi Asociaţia Local American Working Group (LAWG) au prezentat reprezentanţilor FMI, CE şi BM o serie de măsuri pentru îmbunătăţirea sistemului de sănătate din România, măsuri care au fost propuse deja Guvernului României, se arată într-un comunicat de presă.

Astfel, pentru acest an, propunerile vizează revizuirea listei de medicamente compensate şi introducerea de noi molecule în primul trimestru, revizuirea taxei clawback prin introducerea calculului diferenţiat, bazat pe delimitarea medicamentelor în două grupe, introducerea unor acorduri preţ/volum pentru noile medicamente compensate, cu buget suplimentar, eliminarea adaosurilor distribuitorilor şi farmaciilor din valoarea contribuţiei clawback plătite de producători şi identificarea unor măsuri pentru distribuirea echitabilă a poverii fiscale de-a lungul lanţului de distribuţie a medicamentelor, actualizarea bianuală a listei medicamentelor compensate cu noi molecule şi schimbarea politicii de stabilire a preţului astfel încât să fie eliminat riscul ca pacienţii să nu aibă acces la medicamente.

De asemenea, companiile vor respectarea legii referitoare la bugetul de referinţă pentru taxa clawback care trebuie să fie la nivelul bugetului actual pentru medicamente.

Pe termen lung, cele trei asociaţii au propus creşterea progresivă a finanţării sistemului public de sănătate pentru a atinge nivelul european mediu de finanţare în orizontul de timp 2014-2020, ajustarea anuală a bugetului de referinţă, raportat la consumul real de medicamente din anul precedent, contribuţia clawback să fie considerată doar o măsura provizorie, care să fie eliminată când situaţia economică va fi stabilă, implementarea cardului de sănătate şi măsuri pentru îmbunătăţirea eficienţei cheltuielilor publice şi combaterea fraudelor.

Călin Gălăşeanu, preşedinte ARPIM, a declarat: "Sistemul de sănătate românesc este printre cele mai slab finanţate din Uniunea Europeană şi este necesar să lucrăm împreună cu factorii de decizie pentru a schimba acest lucru. Până acum industria farmaceutică a fost un partener real al autorităţilor, contribuind activ la menţinerea unui nivel constant al sistemului de sănătate actual. Numai în perioada 2012 - 2013, 2 din 10 pacienţi români au fost trataţi exclusiv din contribuţiile industriei farmaceutice prin taxa clawback".

"Încercăm să convingem atât autorităţile, cât şi reprezentanţii instituţiilor internaţionale că e nevoie de măsuri imediate pentru îmbunătăţirea accesului la tratament al pacienţilor şi pentru un mediu de afaceri sustenabil pentru industria farmaceutică, care să permită continuarea investiţiilor în capacităţile de producţie locale şi în dezvoltarea unui sistem de sănătate modern," a afirmat Dragoş Damian, preşedinte APMGR.

Reprezentanţii LAWG apreciază de asemenea, oportunitatea acestui dialog cu instituţiile financiare internaţionale cu scopul conturării unui sistem de sănătate performant pentru pacienţii români.