Inevitabila recesiune

După luni de negare a realităţii economice, Guvernul României a anunţat, în urmă cu două zile, iniţierea unui plan anticriză, în valoare de 10 miliarde de euro. Piaţa de capital nu a fost deloc impresionată şi a mai scăzut ieri cu aproape 5%, iar oamenii de afaceri au primit cu răceală propunerile primului ministru.

Cu toate acestea, prin anunţarea planului România a intrat într-un club select: clubul ţărilor ale căror autorităţi vin cu propuneri fanteziste de stopare a unei crize pe care ele însele au creat-o, nu i-au acordat atenţie când aceasta a apărut la orizont, dar se luptă acum pentru limitarea efectelor ei negative. Cum pot fi eliminate efectele, dacă nu se abordează direct cauzele?

La noi, politica monetară şi cea fis­cală au colaborăt din plin pentru crearea unei iluzii a prosperităţii, care a durat doar cât au curs banii ieftini în economie. O revenire la o situaţie similară va avea loc peste foarte mulţi ani, poate chiar niciodată.

Planul guvernului ar fi "sublim" (n.a. de ce doar 10 miliarde de euro?), dacă nu ar avea o mică problemă, remarcată şi de reprezentantul FMI: sursele de finanţare. Doreşte guvernul să se angajeze în emisiuni de obligaţiuni? Dacă da, atunci ar face bine să se pregătească de o competiţie acerbă pentru atragerea fondurilor, deoarece aproape toate guvernele din Europa au anunţat planuri de stimulare fiscală.

Propunerile de reducere a CAS, acordarea de subvenţii şi construirea de locuinţe sociale nu vor ajuta la creşterea competitivităţii economice a României.

Planul guvernului Tăriceanu ar fi "sublim", dacă nu ar avea o mică problemă, remarcată şi de reprezentantul FMI: sursele de finanţare.

Planul încearcă să menţină structura actuală a economiei, dar perspectivele creşterii economice în aceste condiţii sunt aproape nule. Se scutesc de impozitare dividendele reinvestite? Dar de ce nu toate dividendele, deoarece profitul se repartizează acţionarilor după plata impozitului pe profit? Iar acesta este doar exemplul clasic al dublei impozitări.

Cheltuielile directe ale guvernului pentru construirea de locuinţe sociale vor umfla din nou preţul materialelor de construcţii şi vor opri corecţia pieţei imobiliare. Preţurile locuinţelor trebuie să scadă cu cel puţin 70%, de la nivelul actual, pentru a ajunge la un prag compatibil cu veniturile medii ale românilor. Cei prudenţi, care au economisit în speranţa achiziţionării unei case, vor fi pedepsiţi de guvern şi vor privi cu deznădejde cum visul se evaporă.

Reprezentantul FMI mai apreciază că noul plan de relaxare fiscală va duce deficitul bugetar dincolo de 3% din PIB. Probabil că depăşirea acestui prag reprezintă doar scenariul optimist al lui Juan Jose Fernandez Ansola, foarte puţin probabil în actualele condiţii de criză.

Menţinerea actualului ritm al disponibilizărilor colective va crea presiuni uriaşe asupra veniturilor bugetare. Acestea vor trebui compensate printr-o reducere drastică a cheltuielilor, iar ţinta pentru deficitul bugetar trebuie să fie 0%. Speranţele unei abordări pragmatice a crizei, după alegeri, nu sunt foarte mari, deoarece toate platformele electorale sunt complet rupte de realitate. Principalele partide consideră că o creştere a PIB-ului cu 4% reprezintă cel mai pesimist scenariu. Ce vor face atunci când INS va raporta o contracţie a economiei până la sfârşitul anului viitor?

Toţi indicatorii economici din ţările dezvoltate arată că perspectivele pentru 2009 sunt foarte negre. John Whitehead, fost preşedine la Goldman Sachs, a precizat, în cadrul conferinţei Reuters Global Finance Summit, că economia Statelor Unite se va confrunta o criză care va depăşi Marea Depresiune din anii "30. Whitehead a avertizat că forţa financiară a SUA este ameninţată de cererile pentru reducerea poverii fiscale şi de lista lungă a planurilor guvernamentale, conform unei ştiri Reuters. "Înainte să adorm seara, mă întreb dacă mâine va fi ziua în care Moody"s şi S&P vor anunţa o scădere a ratingului pentru obligaţiunile guvernului SUA. Până la urmă, obligaţiunile Statelor Unite nu vor mai avea ratingul AAA, pe care l-au avut întotdeauna", a mai declarat John Whitehead. Din păcate, fostul preşedinte de la Goldman Sachs consideră că mărirea taxelor este necesară pentru finanţarea programelor anunţate de guvern, dar nu există voinţă politică pentru aşa ceva.

Mai aproape de noi, Ţările Baltice pot fi nevoite să renunţe la consiliul monetar până la jumătatea anului viitor şi să-şi devalorizeze monedele, în scopul evitării unei recesiuni prelungite. Aceasta este opinia analiştilor de la Bank of America, prezentată de Bloomberg. "Dacă rata de schimb reală este supraevaluată, există două opţiuni: devalorizezi moneda sau accepţi recesiunea, pentru a duce la o scădere relativă a inflaţiei faţă de partenerii comerciali", a declarat David Hauner, economist la Bank of America, pentru Bloomberg.

Aplicarea scenariului devalorizării, chiar şi în condiţiile atenuării crizei financiare, va avea un efect profund negativ asupra tuturor monedelor din Europa Centrală şi de Est. Din excepţie, atacurile speculative se vor transforma în regulă.

Indiferent de declaraţiile optimiste ale autorităţilor noastre, România intră în această criză cu o economie deosebit de fragilă, susţinută de servicii şi construcţii. Ultimele date de la BNR arată că datoria externă pe termen mediu şi lung a fost, la sfârşitul lui septembrie, de peste 48 miliarde euro, în creştere cu 25% faţă de sfârşitul anului 2007. Datoria externă negarantată public a crescut cu aproape 26% în aceeaşi perioadă, ajungând la 31,5 miliarde euro. Principala problemă a României nu este dată de volumul datoriei, ci de diferenţa extrem de mare între ritmul ei de creştere şi cel al PIB-ului. Cum pot fi obţinute sursele de rambursare?

Pentru România, soluţia nu se găseşte nici la Keynes şi cu atât mai puţin la Marx. Criza reprezintă o oportunitate pentru creşterea economisirii şi crearea unei baze pentru capitalul naţional, care să permită relansarea economiei. Soluţii sunt, dar timpul a expirat pentru creşterea pe datorie.

Notă: Articolul reprezintă punctul de vedere al autorului, nu reflectă sau implică opiniile instituţiei unde acesta îşi desfăşoară activitatea şi nu reprezintă recomandare de investiţie.

Recesiune în ţările OECD

Ţările din Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) au intrat în recesiune economică, situaţie ce s-ar putea prelungi în 2009. OCDE şi-a revizuit în scădere perspectivele de creştere pentru ţările membre şi estimează o scădere cu 0,3% a Produsului său Intern Brut, anul viitor. Potrivit OCDE, economia SUA va scădea cu 0,9% în 2009, iar a zonei euro - cu 0,5%. Pentru 2010, OCDE preconizează o redresare (+1,5%) a PIB-ului ţărilor membre.

Alina Vasiescu