• Nici creşterea economică nu va respecta ţinta de 5,5%: ritmul creşterii economice a încetinit în primele nouă luni ale acestui an la 3,6%, comparativ cu 4,9% în primul semestru
Cînd, la începutul acestui an, Banca Naţională a stabilit o ţintă a inflaţiei de 7%, puţini analişti economici credeau în acest nivel. Rectificarea ţintei prin încadrarea în parametrul 7,5% plus minus un punct procentual a adeverit prognozele iniţiale ale analiştilor. Totuşi, noua ţintă părea rezonabilă - un maxim al inflaţiei de 8,5%.
Vineri însă, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a declarat că rata inflaţiei la sfîrşitul acestui an ar putea depăşi "nesemnificativ" nivelul de 8,5% decembrie 2004/decembrie 2005. Mugur Isărescu a precizat că probabilitatea ca ţinta să fie depăşită este cauzată de faptul că rata inflaţiei în luna noiembrie va fi de 1,1% - 1,2%, exclusiv din ajustarea preţurilor administrate şi că în decembrie ar putea să apară o presiune suplimentară din partea cererii. Domnia sa a recunoscut că este practic imposibil ca inflaţia în acest an să fie de 8,3%, nivel vehiculat în ultimele săptămîni.
Guvernatorul BNR estimează că inflaţia anuală medie se va ridica la 9,1% - 9,2% (faţă de 11,9% anul trecut), nivel care confirmă consolidarea inflaţiei cu o singură cifră. Mugur Isărescu a precizat că statisticile mondiale vor înregis-tra acest lucru, deoarece în analizele internaţionale se consemnează inflaţia medie.
Dar, se pare că nu numai ţinta de inflaţie va fi ratată în acest an, ci şi cea de creştere economică. Ritmul creşterii economice a încetinit în primele nouă luni ale acestui an la 3,6%, comparativ cu 4,9% în primul semestru. Mugur Isărescu a declarat că evoluţia din primele trei trimestre a produsului intern brut a fost sub cea aşteptată, astfel încît ţinta de 5,5% (rectificată de la o ţintă iniţială de 6%) este compromisă. Guvernatorul BNR a precizat că evoluţia slabă din trimestrul al treilea a fost cauzată de situaţia din agricultură, afectată de inundaţii. Mugur Isărescu spune că, în acest an, creşterea economică ar putea să se situeze sub 5%.
Totuşi, guvernatorul BNR nu s-a arătat îngrijorat atît de încetinirea creşterii PIB, cît de evoluţia slabă a producţiei industriale în contrast cu majorarea semnificativă a cererii, care este principala cauză a nivelului ridicat al deficitului de cont curent. În acest sens, BNR va continua să caute pîrghii de limitare a cererii agregate, recunoscînd că restrîngerea deficitului fiscal are efecte limitate.
Mugur Isărescu a precizat că este nevoie de o majorare a ponderii veniturilor bugetare în PIB (care este de 30% în prezent) în perspectiva aderării ţării noastre la UE.