ING BANK: "Guvernul va încerca să plafoneze cheltuielile cu asistenţa socială pentru a reduce ponderea acestora în cheltuielile bugetare"

Cheltuielile cu asistenţa socială ale României vor fi plafonate de Guvern anul viitor pentru a da spaţiu economiei să dilueze majorarea masivă din ultimii ani, arată analiştii ING Bank într-un raport de analiză în care se mai evidenţiază faptul că principalul risc la adresa rating-ului suveran "investment grade" al ţării noastre este lipsa credibilităţii fiscale. Prin plafonarea cheltuielilor cu asistenţa socială analiştii se referă în principal la pensii, care sunt programate să fie majorate cu 40% în septembrie. Membrii Guvernului au intuit deja că va fi vorba de o majorare mai mică decât cea programată, cel mai probabil de 10%, aceasta fiind acceptată deja de agenţiile de rating în scenariilor lor de bază.

"Poziţia fiscală este de departe cea mai mare slăbiciune a României privind în viitor. Văzut în comparaţie cu ţările din regiune, deficitul bugetar al României din acest an nu iese în mod deosebit în evidenţă însă rigiditatea sa inerentă a devenit îngrijorătoare în decursul ultimilor ani. Ponderea (în buget a - n.r.) cheltuielilor cu salarii şi asistenţa socială (în principal pensii) a atins niveluri record în acest an (84,3% faţă de cca. 77-78% în 2010 - n.r.). Având în vedere rigiditatea inerentă a acestor cheltuieli (care nu pot fi reduse foarte rapid, dacă se poate), credem că guvernul va favoriza o abordare în care va încerca să plafoneze asemenea cheltuieli, în acelaşi timp aşteptând ca economia să recupereze şi să dilueze ponderea lor mare din cheltuielile totale", explică analiştii ING, adăugând că, "fără argumente", problema majorării pensiilor stă la baza îngrijorărilor explicitate de agenţiile de rating cu privire la poziţia fiscală a României.

Analiştii financiar-bancari mai evidenţiază că decizia de micşorare a majorării de 40% aşteptată la pensii a fost amânată până în prezent de Guvern pentru că acesta doreşte să dea cât mai puţin timp posibil Opoziţiei să modifice decizia prin procedura parlamentară sau prin atac la CCR.

"În orice caz, ne aşteptăm la mult zgomot pe acest subiect, dar ne menţinem perspectiva că în final se va aplica o majorare de 10%", se notează în raportul ING.

Totodată, analiştii băncii olandeze mai spun că un lucru devine din ce în ce mai evident pentru perioada post-alegeri parlamentare, respectiv faptul că va fi foarte dificil pentru orice Guvern va veni să evite aplicarea unor majorări de taxe în 2021.

"TVA este probabil principalul suspect, dar nu excludem măsuri pe salariile sau chiar pensiile mai mari", spun aceştia, adăugând că alegerile ce se apropie amână măsurile nepopulare care însă pe termen scurt sunt necesare pentru stabilizarea finanţelor publice. Alegerile "blurează" de asemenea vizibilitatea pe termen mediu în spaţiul politicilor publice.

"Din acest motiv nu se poate ignora riscul ca - în mod special pe partea de deficit bugetar - măsurile reparatorii să fie amânate până când ajustarea ar putea deveni nu doar dureroasă dar totodată contracţionară. Fără dubiu, traiectoria ratingului va continua să depindă de deciziile de politică fiscală", mai spun economiştii ING, completând că agenţia S&P se aşteaptă la o "consolidare fiscală semnificativă" după alegeri.

Dacă majorarea pensiilor cu 40% rămâne "nerezolvată", analiştii ING preconizează "downgrade-uri pe toată linia" pentru România. "Riscul downgrade-urilor va rămâne o frică constantă pentru cel puţin un an", mai adaugă analiştii, care notează de asemenea că "investitorii sunt foarte alerţi" (eng. highly alert) în ceea ce priveşte discuţiile despre România şi riscul de downgrade asociat ţării noastre.

Specialiştii băncii se aşteaptă de asemenea la o îmbunătăţire a deficitului de cont curent în 2020 către 3,5% din PIB, reducere însoţită însă de o structură de finanţare mai proastă - în 2019, doar aproximativ jumătate din deficitul de cont curent a fost finanţat prin investiţii străine directe (ISD), iar în primele 5 luni ale lui 2020 balanţa ISD este negativă.

"Prin urmare, presiunea pe cursul valutar şi pe rezervele valutare ale băncii centrale nu se va diminua", mai afirmă analiştii.