ING: FMI ar putea cere României să implementeze reforme dure dacă ratează ţintele pe final de 2009

FMI ar putea cere României, în urma primei evaluări de anul viitor, implementarea unor măsuri dure de reformă, având în vedere că există riscuri sporite ca ţintele asumate de autorităţi pentru finalul lui 2009 să nu poată fi îndeplinite, arată un raport ING.

"Vedem riscuri importante asociate obiectivelor asumate pentru finalul acestui an, care vor fi probabil evaluate de FMI în februarie 2010, în a patra vizită a misiunii Fondului. Autorităţile vor îndeplini probabil ţintele pentru septembrie 2009. Credem că FMI ar putea cere guvernului, după a patra vizită, să implementeze măsuri dure, având în vedere că dezechilibrele se vor adânci", se arată într-un raport publicat, ieri, de ING, citat de NewsIn.

Analiştii mai subliniază că abordarea laxă pe care FMI a avut-o faţă de România în cadrul acordului de tip stand-by s-a dovedit "dăunătoare".

"Mai mult, până în februarie 2010 ar putea deveni clar că scăderea PIB în România va fi mai redusă de 8%, ceea ce ar determina FMI să nu permită un deficit bugetar mai mare în 2009", subliniază economiştii.

Pe de altă parte, ţinta de 7,3% din PIB pentru deficitul bugetar la finalul acestui an impune guvernului limitarea dezechilibrului public în ultimul trimestru din 2009 la o amplificare cu mai puţin de 2% din PIB, deşi nu au fost luate măsuri în acest sens.

Mai mult, anul trecut, deficitul bugetar a crescut în trimestrul IV de la 1,4% din PIB la 4,9% din PIB, în timp ce în 2007 bugetul consolidat a ajuns, în ultimele trei luni, de la un surplus de 0,2% din PIB la un deficit de 3,1% din PIB.

"Având în vedere recesiunea economică şi controlul mai slab al guvernului în condiţiile actuale, trebuie să subliniem că prognoza noastră de 7,7% din PIB pare optimistă şi evoluţia istorică ar duce la o variantă mai realistă pentru deficitul bugetar în 2009 de 8,5-9% din PIB", se precizează în raportul ING Bank.

Referitor la evoluţiile de pe piaţa valutară, ING estimează că fluxul net rezultat din intervenţiile BNR a fost de circa 1,1 miliarde euro în septembrie.

"Aceasta este una dintre cele mai mari sume utilizate lunar pentru susţinerea leului şi ne confirmă părerea că BNR a intensificat intervenţiile pe piaţa valutară spre finalul lunii", apreciază analiştii de la ING.

În septembrie, rezervele valutare ale României au atins un nou vârf istoric, în urma intrării celei de-a doua tranşe din împrumutul de la FMI, de circa 1,85 miliarde euro, şi părţii a doua dintr-o alocare specială a Fondului de DST, de circa 156 milioane euro.

Rezervele valutare au atins luna trecută 28,339 miliarde euro, în creştere cu 596 mil. euro (2,14%) faţă de august.