INS confirmă evoluţia slabă a agriculturii şi contribuţia negativă la creşterea PIB din trimestrul trei

Institutul Naţional de Statistică (INS) a confirmat ieri creşterea trimestrială de 5,6% din perioada iulie-septembrie şi contribuţia puternic negativă a agriculturii la formarea PIB. După perioada ianuarie-septembrie 2020 România a avut un PIB estimat de 763,32 miliarde lei preţuri curente (serie ajustată), cu o contribuţie negativă la scăderea de 4,6% a PIB faţă de perioada ianuarie-septembrie 2019 a tuturor ramurilor economice, cu excepţia construcţiilor şi sectorului IT&C (vezi grafic).

Potrivit INS, la scăderea PIB, în perioada ianuarie-septembrie 2020 faţă de perioada ianuarie-septembrie 2019, contribuţii negative mai importante au avut următoarele ramuri:

- Industria (-2,4%), cu o pondere de 20,2% la formarea PIB, şi al cărei volum de activitate s-a redus cu 11,1%;

- Agricultura, silvicultura şi pescuitul (-1,2%), cu o pondere de 4,2% la formarea PIB, dar care au înregistrat o scădere semnificativă a volumului de activitate, cu 23,2%;

- Activităţile de spectacole, culturale şi recreative; reparaţii de produse de uz casnic şi alte servicii (-0,9%), cu o pondere de 2,7% la formarea PIB, şi care au înregistrat o scădere cu 27,3% a volumului de activitate;

- Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante (-0,8%), cu o pondere de 18,5% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a redus cu 4,2%.

O contribuţie negativă semnificativă au avut-o impozitele nete pe produs (-1,0%), acestea înregistrând o scădere a volumului lor cu 10,8%.

Totodată, un impact pozitiv mai important asupra ratei de creştere a PIB au avut:

- Construcţiile (+0,5%), cu o pondere de 4,7% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a majorat cu 12,6%;

- Informaţiile şi comunicaţiile (+0,6%), cu o pondere de 6,8% la formarea PIB şi al căror volum de activitate a crescut cu 10,3%.De asemeneau, un alt impact pozitiv asupra ratei de creştere a PIB l-a avut formarea brută de capital fix, cu o contribuţie de +1,0%, şi al cărei volum s-a majorat cu 4,2%.

Din punctul de vedere al utilizării PIB, scăderea s-a datorat, în principal:

- Cheltuielii pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a redus cu 4,8% contribuind cu -3,0% la rata de creştere a PIB;

- Exportului net a tras şi el în jos PIB-ul, (cu -2,0%), consecinţă a scăderii cu 12,8% a exporturilor de bunuri şi servicii corelată cu o scădere mai mică a volumului importurilor de bunuri şi servicii (7,5%);

- Variaţia stocurilor a avut de asemenea o contribuţie negativă de -1,6%.

În trimestrul trei din 2020, PIB-ul estimat a fost de 254,95 miliarde lei, în creştere, în termeni reali, cu 5,6% faţă de trimestrul doi 2020 şi în scădere, cu 6% faţă de trimestrul trei 2019.

Evoluţia contracţionară a sectorului agricol din trimestrul trei explică revenirea sub aşteptări a PIB-ului din trimestrul trei: analiştii estimau iniţial un plus trimestrial la PIB de peste 7% pentru trimestrul trei.

Andrei Rădulescu, economistul şef al Băncii Transilvania, arată că revenirea trimestrială de +5,6% a PIB a urmat eliminării graduale a restricţiilor introduse pentru contracararea crizei sanitare, relansării zonei Euro (principalul partener economic al României) şi resimţirii mix-ului relaxat (fără precedent) de politici economice în implementare, la nivelul UE şi pe plan intern.

"Continuarea climatului investiţional pozitiv în pofida persistenţei crizei sanitare exprimă premise pentru o tranziţie rapidă de la ciclul economic post-criză la cel post-pandemie. (...) Se evidenţiază majorarea investiţiilor productive cu 4,2% an/an la nouă luni din 2020, evoluţie care exprimă premise pozitive pentru dinamica economiei în trimestrele următoare. (...) În scenariul macroeconomic central BT ne aşteptăm la creşterea economiei cu un ritm mediu anual de 2,5% în perioada 2020-2022, într-o evoluţie determinată de majorarea investiţiilor productive cu o dinamică medie anuală de 5,8%, susţinută de nivelul redus al costurilor reale de finanţare, implementarea programelor Next Generation şi cadrului financiar multianual 2021-2027 şi potenţialul de dezvoltare a infrastructurii critice. Considerăm că România a depăşit punctul critic al şocului indus de incidenţa crizei sanitare şi se află la începutul unui nou ciclu economic, perspectivă susţinută şi de evoluţiile macro-financiare recente (externe şi interne)", comentează Rădulescu datele INS.