Interviu cu Andreas Horn, Head of AIOps la IBM: "Companiile au responsabilitatea de a se asigura că tranziţia forţei de muncă adusă de AI este fluidă"

Care credeţi că vor fi cele mai semnificative transformări economice determinate de AI în următorul deceniu şi care industrii vor fi cele mai afectate?

AI-ul va aduce schimbări masive economiei în următorul deceniu. Este greu de spus exact care industrii vor fi cele mai afectate, însă orice industrie în care munca şi procesele pot fi automatizate va fi influenţată major. Producţia, comerţul cu amănuntul şi serviciile bancare sunt, din perspectiva mea, domenii clare în care inteligenţa artificială va remodela modul în care se fac lucrurile - şi vedem că asta se întâmplă deja în munca noastră. Dar sunt foarte încântat de ceea ce poate face AI-ul în ştiinţele vieţii şi în domeniul sănătăţii. Aceste sectoare înregistrează deja îmbunătăţiri şi cred că AI-ul va contribui la progrese şi mai mari, în beneficiul societăţii.

O tendinţă cheie pe care o văd, ce conduce toate acestea este popularizarea agenţilor AI, a sistemelor multi-agent şi a sistemelor autonome. În următorii câţiva ani, vor accelera aceste transformări la nivel global.

Ar trebui companiile care implementează soluţii AI să îşi asume responsabilitate socială suplimentară pentru schimbările care vin odată cu automatizarea în cadrul forţei de muncă? Cum pot întreprinderile să echilibreze inovaţia tehnologică cu protejarea angajaţilor?

Da, absolut. Companiile au responsabilitatea de a se asigura că tranziţia forţei de muncă adusă de AI este fluidă. Aceasta presupune investiţii în programe de îmbunătăţire şi recalificare pentru angajaţii ale căror locuri de muncă ar putea fi afectate de automatizare. Companiile trebuie să creeze o cultură de "învăţare continuă", astfel încât lucrătorii să fie pregătiţi pentru noile roluri pe care AI le va aduce. Este vorba despre a pune în echilibru inovaţia cu ocrotirea oamenilor. AI nu ar trebui să fie doar o modalitate de a reduce costurile - este o şansă de a crea plusvaloare, atât pentru companie, cât şi pentru angajaţii săi. Cred că organizaţiile care conduc această schimbare în mod responsabil vor reduce riscurile şi se vor poziţiona ca lideri cu gândire de viitor. La sfârşitul zilei, este vorba despre oameni, nu doar despre tehnologie. Iar tehnologia este la fel de bună pe cât sunt oamenii care o folosesc.

În ce domenii credeţi că colaborarea internaţională este cea mai importantă pentru accelerarea dezvoltării AI responsabile?

Colaborarea internaţională este esenţială pentru a promova dezvoltarea responsabilă a inteligenţei artificiale. Asta înseamnă să lucrăm împreună la crearea cadrelor etice, la impulsionarea inovaţiei deschise şi la stabilirea guvernanţei globale. IBM, de exemplu, este implicată în eforturi precum Apelul de la Roma pentru Etică în AI şi Alianţa AI, unde voci diferite - de la companii de tehnologie la guverne şi mediul academic - se reunesc. Aceste iniţiative urmăresc să stabilească principii comune pentru inteligenţă artificială, să promoveze inovaţia open-source şi să abordeze preocupările culturale. Lucrând împreună astfel, putem crea sisteme AI care sunt etice, transparente şi benefice pentru toată lumea.

De asemenea, cred că este esenţial ca dezvoltarea AI să fie democratizată şi accesibilă în diferite regiuni şi culturi. AI-ul open-source este cheia aici - pune puterea inteligenţei artificiale în mâinile multora, nu doar a câtorva. Şi pe măsură ce ne îndreptăm către sisteme AI mai avansate, cum ar fi inteligenţa artificială generativă, această deschidere devine şi mai importantă. De asemenea, avem nevoie de cooperare globală pentru a gestiona impactul geopolitic al AI, în special în domenii precum apărarea, securitatea cibernetică şi comerţul. Fără aceasta, riscăm să creăm un peisaj AI fragmentat în care diferite regiuni au standarde conflictuale, care ar putea încetini progresul şi ar putea stârni tensiunile la nivel global.

Care sunt principiile etice cheie care ar trebui integrate în reglementările globale privind inteligenţa artificială pentru a asigura utilizarea responsabilă a acesteia?

Văd şase principii etice cheie care ar trebui integrate în reglementările globale privind inteligenţa artificială pentru a ne asigura că tehnologia este utilizată în mod responsabil:

1.Transparenţă: sistemele AI trebuie să fie explicabile. Oamenii ar trebui să înţeleagă cum sunt luate deciziile, în special de către cei afectaţi de acestea.

2.Responsabilitate: Companiile care dezvoltă inteligenţă artificială ar trebui să fie considerate responsabile pentru impactul şi rezultatele acesteia.

3.Corectitudine: AI-ul trebuie să evite părtinirea şi discriminarea, în special împotriva grupurilor protejate.

4.Confidenţialitate şi securitate: sistemele AI ar trebui să protejeze datele utilizatorilor şi să fie rezistente împotriva ameninţărilor.

5.Abordare centrată pe om: AI ar trebui să îmbunătăţească abilităţile umane, nu să înlocuiască în totalitate oamenii.

6.Reglementări concentrate în jurul riscurilor: regulile ar trebui să se concentreze pe aplicaţiile cu risc ridicat ale inteligenţei artificiale, mai degrabă decât pe reglementări generale privind tehnologia în ansamblu.

Cum ar trebui să evolueze sistemele de învăţământ pentru a pregăti forţa de muncă pentru impactul AI? Ce competenţe vor fi cele mai importante pentru viitorii lucrători?

Remarc trei domenii cheie pe care trebuie să ne concentrăm pentru a pregăti generaţiile viitoare pentru AI:

1.Alfabetizare AI: şcolile trebuie să predea concepte şi instrumente AI, ajutând elevii să înţeleagă şi să folosească inteligenţa artificială în mod responsabil. Acestea include lecţii despre confidenţialitatea datelor, securitate şi provocările etice care vin la pachet cu AI-ul.

2.Gândire critică: abilităţile tehnologice vor fi importante în viitor, dar educaţia ar trebui să se concentreze şi pe gândirea analitică, creativitate şi luarea deciziilor etice - domenii în care oamenii completează punctele forte ale AI.

3.Învăţare pe tot parcursul vieţii: Învăţarea nu ar trebui să se oprească după şcoală. Întreprinderile şi guvernele trebuie să lucreze împreună pentru a oferi programe de educaţie continuă şi de recalificare.

Ce sfaturi aţi oferi companiilor tradiţionale care doresc să integreze AI în modelele lor de afaceri? Care sunt paşii esenţiali pentru a asigura o tranziţie lină şi de succes?

Dacă sunteţi în căutarea unui câştig rapid şi gândiţi pe termen scurt, vă puteţi transforma compania într-un AI-forward destul de repede. Oferiţi tuturor angajaţilor acces la instrumente precum ChatGPT sau alte LLM-uri, oferiţi o pregătire de bază şi încurajaţi-i să experimenteze. Apoi, creaţi un forum în care oamenii să poată împărtăşi ceea ce au automatizat sau îmbunătăţit cu AI. Această abordare de jos în sus poate accelera lucrurile mai mult decât v-aţi aştepta.

Cred că fiecare companie ar trebui să facă asta. Desigur, dacă gestionaţi date sensibile, veţi avea nevoie de o alternativă privată sau sigură la instrumentele publice precum ChatGPT, dar există o mulţime de modalităţi sigure de a implementa LLM-uri pentru forţa de muncă.

Pentru succesul pe termen mediu şi lung, companiile au nevoie de o strategie clară de inteligenţă artificială care să se alinieze obiectivelor lor de afaceri. Dar acest lucru funcţionează numai dacă aveţi deja o strategie solidă în privinţa datelor. Adevăratul blocaj pe care îl văd adesea este lipsa datelor de înaltă calitate şi accesibile şi provocarea de a le gestiona corect. Vorba "introduci gunoi, primeşti gunoi" se aplică cu adevărat aici. Prea multe companii se grăbesc să adopte AI fără să-şi dea seama că trebuie să-şi corecteze mai întâi datele.

Odată ce acest aspect este rezolvat, AI nu ar trebui folosit doar de dragul inovaţiei. Trebuie să aibă un scop clar, cum ar fi îmbunătăţirea serviciului pentru clienţi, optimizarea operaţiunilor sau generarea de noi fluxuri de venituri. Începeţi proiecte pilot mici de inteligenţă artificială în zone în care pot avea un impact imediat şi pot creşte pe măsură ce înaintaţi. Construirea talentului şi a culturii potrivite este, de asemenea, esenţială, aşa cum am menţionat anterior. Trebuie să investiţi în alfabetizarea AI în întreaga organizaţie şi să creaţi o cultură care să includă experimentarea şi luarea deciziilor bazate pe date. În cele din urmă, va trebui să vă asiguraţi că aveţi infrastructura - atât managementul datelor, cât şi guvernanţa AI - pentru a adopta AI în mod responsabil pe termen lung.

Cum prevedeţi că AI va afecta procesele de luare a deciziilor guvernamentale? Există riscul ca automatizarea să înlocuiască prea multă implicare umană în guvernare?

Adoptarea tehnologiei în sectorul public este adesea mai lentă decât pe piaţa liberă, în mare parte din cauza cadrelor de reglementare, proceselor birocratice şi nevoii de responsabilitate. Cu toate acestea, văd deja că unele ţări fac progrese semnificative în această direcţie. Am fost recent în Tallinn (Estonia) şi am fost foarte impresionat de cât de digitalizat este întreg guvernul eston. Cred că putem învăţa multe de la ei în Europa. De exemplu, în Germania, soluţionarea problemelor administrative durează adesea săptămâni, iar obţinerea de programări poate fi frustrant de ineficientă. În Estonia, aproape totul se poate face online, complet automatizat. De fapt, am învăţat că cei mai mulţi estonieni nici măcar nu au pus piciorul într-o clădire guvernamentală pentru că totul este digitalizat!

Estonia este, de asemenea, probabil mai mult un exemplu grozav pentru digitizarea guvernamentală inteligentă şi automatizarea inteligentă, dar au dezvoltat, de asemenea, câteva cazuri de utilizare utile ale AI-ului, care fac sistemele şi mai eficiente. De exemplu, folosesc chatboţi cu AI pentru a gestiona întrebările publice uzuale. Acest tip de automatizare face serviciile mai accesibile şi mai receptive. Ei au aplicat, de asemenea, inteligenţa artificială în diverse alte cazuri, cum ar fi în sectorul sănătăţii, unde analizează seturi mari de date privind populaţia pentru a îmbunătăţi procesul de luare a deciziilor privind politicile de sănătate.

Desigur, există întotdeauna riscul ca guvernele să se bazeze prea mult pe AI, în special în domeniile în care sunt necesare empatia şi consideraţiile etice. Dar Estonia arată că este posibil să echilibrăm inteligenţa artificială cu supravegherea umană. Au construit sisteme care pun accent pe transparenţă şi pe etică pentru a se asigura că AI este un instrument care să sprijine, nu să înlocuiască luarea deciziilor umane. Scopul ar trebui să fie îmbunătăţirea eficienţei şi transparenţei, asigurându-se totodată că raţionamentul uman rămâne esenţial în deciziile critice.

Ce provocări vedeţi în adoptarea AI pe pieţele emergente precum Europa de Est şi cum pot fi abordate pentru a facilita implementarea eficientă a AI?

De fapt, aş răsturna întrebarea şi m-aş concentra pe oportunităţile pe care AI le oferă pieţelor emergente. Văd AI ca fiind o şansă incredibilă pentru aceste regiuni de a reduce decalajul cu economiile mai evoluate. Ne aflăm în mijlocul unei revoluţii tehnologice şi, pentru prima dată, inteligenţa artificială este accesibilă aproape tuturor. Acest lucru deschide o oportunitate unică pentru toată lumea, în special pe pieţele emergente.

Unul dintre factorii cheie pentru succesul în acest spaţiu este să ai talentele potrivite. Cred că ţările din Europa de Est excelează deja în acest domeniu. Să luăm România, de exemplu - lucrez îndeaproape cu colegii mei din România de la IBM şi avem centre mari de livrare în oraşe precum Bucureşti, Cluj-Napoca, Braşov şi Timişoara. Sunt profesionişti de înaltă calificare. Şi văd, de asemenea, un interes din ce în ce mai crescut din partea companiilor mai mari din Europa de Vest pentru a muta operaţiunile în România datorită avantajelor financiare, ceea ce creează şi mai multe oportunităţi.

Această combinaţie de angajaţi cu aptitudini, eficienţă a costurilor şi tehnologie AI accesibilă oferă pieţelor emergente noi oportunităţi de a beneficia de AI. Văd că este o şansă uriaşă pentru aceste regiuni de a-şi creşte economia şi de a concura cu economiile mai dezvoltate.

Ar putea dezvoltarea IA să exacerbeze inegalitatea economică globală? Ce măsuri pot fi luate pentru a asigura o distribuţie mai echitabilă a beneficiilor AI?

Inteligenţa artificială ar putea înrăutăţi cu siguranţă inegalitatea economică globală dacă beneficiile sale sunt disponibile doar ţărilor mai bogate şi marilor corporaţii. Provocarea cheie este să ne asigurăm că accesul la tehnologiile şi abilităţile AI nu se limitează la o minoritate. Pentru a preveni acest lucru, trebuie să ne asigurăm că avantajele AI sunt diseminate mai larg. Cred că iniţiativele globale precum Apelul de la Roma pentru etica AI şi Alianţa AI pot juca un rol crucial în realizarea acestui lucru. În plus, observ că organizaţii precum Naţiunile Unite şi alte instituţii guvernamentale devin mai proactive, cu eforturi precum Consiliul Consultativ la nivel înalt pentru inteligenţă artificială, care creează o programă pentru cooperarea digitală globală.

Instrumentele AI cu acces deschis sunt, de asemenea, cruciale, în special pentru întreprinderile mai mici care nu au resursele marilor corporaţii.

Va fi nevoie de un efort coordonat între guverne, organizaţii internaţionale şi sectorul privat pentru a construi un ecosistem AI mai incluziv. Dacă facem lucrurile bine, inteligenţa artificială poate contribui la prosperitatea globală şi poate ajuta la reducerea decalajului dintre cei bogaţi şi restul lumii, mai degrabă decât să-l lărgească.

(C)