INTERVIU CU DOMNUL COSTEL CEOCEA, PREŞEDINTELE SIF2 MOLDOVA: "Stabilirea pragului de deţinere la SIF-uri trebuie să fie atributul exclusiv al acţionarilor"

Reporter: Ce aşteptări aveţi privind legea specială pentru SIF-uri şi Fondul Proprietatea, pe care ASF a anunţat că o pregăteşte?

Costel Ceocea: În primul rând, precizăm că am avut un rol activ în procesul de consultare cu ASF şi alte instituţii/organizaţii preocupate de optimizarea legislaţiei aplicabile pieţei de capital. În mod concret, au făcut obiectul propriilor analize şi al dialogului câteva teme principale ce au vizat: protejarea intereselor acţionarilor în AGA prin alinierea la prevederile legislaţiei europeane, flexibilizarea şi optimizarea în interesul acţionarilor a procesului de plată a dividendelor, modificarea reglementărilor BVB privind tranzacţiile de tip deal, incompatibilităţile aplicabile membrilor consiliului de administraţie/consiliului de supraveghere al unei entităţi autorizate, adecvarea sistemelor informatice utilizate de entităţile aflate sub supravegherea ASF etc. În toate aceste demersuri s-a urmărit, în mod consecvent, ca în problemele strategice decizia să revină acţionarilor.

În acest context, milităm pentru continuarea procesului de restructurare/optimizare a cadrului legal aplicabil SIF-urilor, nu doar din perspectiva apartenenţei la sectorul AOPC (alte organisme de plasament colectiv), dar şi din cea a redefinirii organizaţionale din perspectiva implementării AFIA (Legea fondurilor de investiţii alternative).

Am luat cunoştinţă de proiectul de lege specială pentru fondurile închise de investiţii, categorie în care sunt incluse SIF-urile şi Fondul Proprietatea, la sfârşitul anului 2014, în conţinutul unui interviu al preşedintului ASF, domnul Mişu Negriţoiu. Au fost organizate câteva întâlniri de lucru, dar nu avem percepţia existenţei unui demers coerent privind etapele care trebuie parcurse, evaluarea corectă a impactului asupra pieţei de capital, dar mai ales a termenelor prevăzute/estimate pentru implementare.

Printre proiectele prioritare ale ASF pentru 2015 (prezentate oficial pe site-ul autorităţii, în 28.04.2015) care vizează consolidarea celor trei sectoare reglementate şi implementarea cadrului de rezoluţie pentru entităţile supravegheate de către ASF, în direcţiile de acţiune privind revizuirea legislaţiei primare şi secundare nu se regăseşte acest proiect legislativ de reglementare a fondurilor închise .

Proiectul "Atingerea statutului de piaţă de capital emergentă - STEAM" cuprinde ca obiective elaborarea a trei proiecte de lege privind pieţele de instrumente financiare, emitenţii de instrumente financiare şi operaţiunile de piaţă şi, respectiv, fondurile de investiţii alternative, tot acest pachet urmând să înlocuiască Legea nr. 297/2004.

Recent a intrat în vigoare Legea 74/201 5 privind privind administratorii de fonduri de investiţii alternative (23 mai) şi aşteptăm emiterea Regulamentului ASF (termen de elaborare până pe 23 iulie) pentru a clarifica încadrarea noastră, a SIF-urilor, în aceste prevederi: ne încadrăm/sau nu, ne înregistrăm sau ne autorizăm, sunt "variante".

În plan intern, actul constitutiv nu mai conţine specificaţia că suntem AOPC, asigurând flexibilitate în ceea ce priveşte tipul de entitate, prevederea făcând trimitere la legislaţie.

Reporter: Ce aşteptări aveţi privind ridicarea/ eliminarea pragului de deţinere? Cum ar trebui abordată această problemă, având în vedere că ASF a identificat grupuri de acţionari care au depăşit pragul şi nu au revenit încă în limita legală?

Costel Ceocea: SIF Moldova susţine că stabilirea limitei de deţinere trebuie să fie atributul exclusiv al acţionarilor, fără scăderea, în actualul context economic/de piaţă, sub limita actuală de 5%. De pe această poziţie apreciem că este necesară reanalizarea oportunităţii menţinerii prevederilor privind stabilirea prin lege a pragului de deţinere la SIF-uri, în contextul în care, începând din acest an, AGEA se desfăşoară în condiţiile de cvorum prevăzute de Legea 31/1990, facilitînd astfel adoptarea de către acţionari a unor hotărâri pe probleme strategice. În acelaşi timp, asistăm la un tratament diferenţiat în cadrul sectorului AOPC, doar SIF-rile având prevăzute limitări legale de deţinere.

Dacă ne raportăm la legea fundamentală, este necesar a fi restabilit dreptul acţionarilor de a beneficia de plenitudinea prerogativelor conferite de dreptul de proprietate asupra acţiunilor, inclusiv de posibilitatea de a hotărî asupra existenţei sau inexistenţei unei limite de deţinere la capitalul social al Societăţilor de Investiţii Financiare, numai în acest mod putându-se vorbi de respectarea prevederilor constituţionale.

Reporter: Cum apreciaţi diferenţele între instrumentele de management la dispoziţia Fondului Proprietatea şi a SIF-urilor?

Costel Ceocea: Modificarea cadrului legislativ, în sensul alinierii cvorumului necesar unor hotărâri ale AGEA la prevederile Legii 31/1990, asigură posibilitatea reală şi facilă ca acţionarii să poată decide în legătură cu operaţiunile de capital ale SIF Moldova, pe direcţii relativ comparabile cu cele ale Fondului Proprietatea. De altfel, SIF Moldova a fost una dintre primele entităţi din sector care au implementat modificările Actului Constitutiv. Astfel, operaţiunile de majorare de capital pentru consolidarea capacităţii investiţionale, dar şi programele de răscumpărare, pentru creşterea eficienţei actului de administrare, sunt fezabile şi realizabile şi s-au concretizat deja în hotărâri ale acţionarilor (AGEA/01.04.2015).

Se ştie că FP este obligat prin contractul de management să reducă discount-ul şi face acest lucru prin operaţiuni de capital. Şi în cazul SIF Moldova, obiectivul reducerii discountului este unul important, fiind înscris în propriul Cod de Guvernanţă Corporativă, dar până la recentele modificări ale cvorumului de adoptare a deciziilor în cadrul AGEA, nu s-au putut, în mod realist, aproba şi implementa operaţiuni de capital. În acest context, SIF Moldova s-a concentrat pe realizarea de profituri din operaţiuni în piaţă, fiind în esenţă, mai implicat în economia reală, cu dificultăţile aferente.

Reporter: SIF Moldova a înregistrat cel mai mic profit, la trei luni, dintre SIF-uri. Care au fost cauzele şi care sunt planurile companiei pentru acest an, pentru satisfacerea investitorilor?

Costel Ceocea: Rezultatul înregistrat în trimestrul I 2015 este doar unul intermediar, de parcurs. Dezvoltarea şi diversificarea sectorială a portofoliului "Deţineri Majoritare" a constituit, în acord cu Declaraţia de Politici Investiţionale 2014 - 2018 şi Programul de activitate 2015, pricipalul obiectiv în T1 2015. Creşterea valorii acestui portofoliu va fi determinată de implementarea de proiecte în diferite sectoare de activitate, dezvoltarea de afaceri prin intermediul unor vehicule investiţionale specializate (Agribusiness Capital SA, Real Estate Asset SA, Opportunity Capital SA) şi/sau pe companii din portofoliul istoric al SIF Moldova. Cercetarea s-a concentrat în domenii cu potenţial de creştere pentru activele administrate, cum sunt sectorul agricol, industrial şi real-estate. Cadrul de operaţionalizare al acestor societăţi este conceput prin creşteri graduale de capital. Pe măsura implementării şi dezvoltării proiectelor de investiţii se prognozează atragerea de resurse disponibile de finanţare din partea sistemului bancar şi/sau pieţei de capital. Investiţiile selectate vor asigura crearea de valoare pe termen mediu-lung prin rate de întoarcere superioare principalilor indici ai pieţei de capital. Concepţia acestui portofoliu are în vedere respectarea unui set de condiţionalităţi legate de respectarea limitelor prudenţiale ale politicii de investiţii, aşa cum sunt definite de reglementările specifice, precum şi de informarea acţionarilor prin comunicate, aşa cum sunt asumate prin Codul de Guvernanţă Corporativă al SIF Moldova (ediţia revizuită, aprobată în feb. 2015).

Reporter: Care sunt obiectivele privind investiţiile în domeniul agribusiness?

Costel Ceocea: Agricultura şi prelucrarea produselor agricole sunt sectoare strategice ale economiei româneşti pe care e posibilă o creştere a expunerii. Avem în vedere, nelimitandu-ne însă, următoarele subsectoare: pomicultură, zootehnie (sectoare în care atragerea de fonduri europene a fost semnificativă în exerciţiul 2014-2020), hrană animală, legumicultură, depozitare şi colectare produse agricole. Un alt domeniu de interes vor fi sistemele de irigaţii.

În opinia noastră potenţialul de creştere a sectorului agricol este dat de:

- creşterea interesului investitorilor pentru achiziţia şi cultivarea terenurilor, inclusiv din perspectiva culturilor de tip bio;

- creşterea absorbţiei de fonduri europene;

- majorarea cererii mondiale în sectorul zootehnic ;

- scăderea preţului petrolului, cu impact asupra reducerii costurilor de producţie - combustibili, îngrăşăminte şi pesticide.

Că urmare, pentru investiţiile în sectorul agricol estimăm un potenţial important de apreciere pe termen mediu şi lung (ferme, plantaţii, terenuri cu potenţial ridicat de generare de venituri). Analizăm proiecte de achiziţie a unor active agricole, în care să implementăm o administrare profesionistă, pe bază de indicatori de performanţă specifici, fără a exclude posibilitatea unor parteneriate. Luăm în calcul inclusiv exitul după maturizarea investiţiilor în aceste sectoare.

Reporter: Cum vedeţi activitatea BVB şi Sibex, din perspectiva de acţionar? Ce măsuri aţi dori să vedeţi de la managementul celor două burse?

Costel Ceocea: În condiţiile în care investitorii caută noi oportunităţi de investire ca alternativă la dobânzile reduse la depozitele bancare, am dori creşterea eforturilor depuse faţă de instituţiile statului în scopul impulsionării demarării unor noi privatizări de anvergură, prin oferte publice de vânzare derulate prin intermediul BVB. Astfel, ne raliem poziţiilor prezentate de actori importanţi ai pieţei de capital care relevă necesitatea creşterii lichidităţii ca principal element în atenţia investitorilor rezidenţi/nerezidenţi.

Referitor la Sibex, constatăm că situţia sa financiară s-a deteriorat an de an. Astfel, în ultimii ani averea acţionarilor s-a diminuat cu 30%, numai în 2014 pierderea fiind de 2,9 milioane lei. Având în vedere că propunerea de Buget prezentată acţionarilor include pierderi de 2 milioane lei pentru 2015, dorim identificarea unor abordări, măsuri care să conducă fie la înregistrarea unei activităţi profitabile, fie la stoparea pierderilor prognozate, mergând, în ultima instanaţă, până la desfiinţarea Sibex. În acelaşi context, este publică şi poziţia noastră, prin care am solicitat returnarea către acţionari a sumelor obţinute prin desfiinţarea Casei Române de Compensaţie.

Un subiect promovat cu consecvenţă de către SIF Moldova de-a lungul ultimilor ani (ex: vezi poziţia preşedintelui SIF Moldova - Bursa/09.05.2011), este şi fuziunea pieţelor administrate de BVB şi Sibex pentru realizarea unui operator unic, puternic şi specializat, care să administreze toate pieţele spot şi pentru produsele derivate.

În actualul context general al pieţei şi particular al evoluţiei celor doi operatori, se pot relua discuţiile şi analizele privind fuziunea BVB - SIBEX, având în vedere că cei doi operatori au acţionariat comun iar analiza comparativă preţ, lichiditate, pentru cele două titluri, poate conduce la concluzia/anticiparea unor avantaje pentru acţionari în cazul aprobării fuziunii. O eventuală operaţiune iniţială de vânzare a acţiunilor SIBEX şi de concentrare a acţionariatului ar putea facilita ulterior adoptarea deciziei privind fuziunea celor doi operatori de piaţă.

SIF Moldova a menţinut dialogul cu instituţiile pieţei de capital (demersuri către ASF, BVB şi SIBEX) privind înfiinţarea Contraparţii Centrale şi găsirea unei soluţii comune regionale privind operaţiunile de clearing pentru produsele derivate şi spot.

Demersurile SIF Moldova au vizat şi clarificări necesare din punctul de vedere al regimului fiscal pentru operaţiuni de tip împrumuturi de acţiuni, vânzări în lipsă ş.a.

De menţionat că SIF Moldova a realizat propriile analize privind împrumutul de valori mobiliare, analize ce au vizat clarificarea împreuma cu instituţiile pieţei de capital, a aspectelor privind caracteristicile operaţiunii, mecanismul actual, etapele operaţiunii, contractul de împrumut, garanţiile, riscurile şi implicaţiile fiscale.

Reporter: Care sunt planurile SIF Moldova pentru acest an?

Costel Ceocea: Viziunea strategică a Consiliului de Administraţie urmăreşte identificarea unor noi oportunităţi de business şi a trendurilor pe termen mediu/lung. Această abordare este reflectată în hotărârile adoptate de AGA, respectiv aprobarea Declaraţiei de Politici Investiţionale 2014 - 2018 şi a Programului de activitate 2015, precum şi în ediţia revizuită a Codului de Guvernanţă Corporativă, care include detalieri în ceea ce priveşte structurile de administrare şi responsabilităţile specifice, focalizate pe selecţia calitativă a portofoliilor de active şi managementul specializat al acestora.

În paralel cu identificarea unor noi oportunităţi de business enunţate anterior, se menţine obiectivul strategic privind expunerea SIF Moldova pe acţiuni listate, cu focalizare pe sectoarele financiar-bancar şi energetic, deţineri ce compun portofoliul "CORE". Acest portofoliu este supus unui continuu proces de optimizare, în funcţie de condiţiile pieţei. Prin structura sa, oferă stabilitate şi transparenţă activelor SIF Moldova, fiind în acelaşi timp, pilonul pe care se dezvoltă şi alte investiţii, despre care am amintit anterior.

Reporter: Aveţi în vedere listarea secundară pe o altă piaţă?

Costel Ceocea: Aprobarea de către acţionari (AGEA 01.04.2015) şi avizarea recentă de către ASF a modificărilor Actului Constitutiv al SIF Moldova oferă posibilitatea acţionarilor de a adopta hotărâri strategice privind dezvoltarea SIF Moldova, inclusiv posibilitatea de a lista în paralel acţiunile SIF 2 şi pe alte pieţe reglementate şi/sau sisteme de tranzacţionare din state membre sau state nemembre ale Uniunii Europene.

În acest context, dar şi în cadrul preocupărilor noastre prioritare privind implementarea unor noi strategii investiţionale (Strategii multianuale), consolidarea procesului de reorganizare şi redefinire a profilului investiţional ne determină să fim preocupaţi în mod continuu de reprioritizarea, obiectivelor, listarea pe o altă piaţă nefiind o prioritate în acest moment.

Reporter: Ce măsuri consideraţi că ar trebui luate pentru dezvoltarea pieţei de capital?

Costel Ceocea: O măsură concretă pe care o considerăm utilă în dezvoltarea pieţei de capital este cea referitoare la modalităţile de plată a dividendelor. În acest caz, considerăm că este necesară menţinerea prevederilor actuale din Legea 297/2004, art. 146 (5) şi 224 pct. 3 lit. c, respectiv eliminarea alin. 5 1 art. 146 propuse prin Art. I, pct. 7 din OUG 90/2014 ((51) Emitenţii efectuează plata dividendelor şi a oricăror alte sume cuvenite deţinătorilor de valori mobiliare prin intermediul Depozitarului Central şi al Participanţilor la sistemul compensare-decontare şi registru).

Subliniem că pe această temă, demersurile noastre au fost multiple, adresându-ne atât ASF, cât şi Consiliului Concurenţei. Desigur că ne vom respecta obligaţiile instituţionale în raport cu actualele prevederi legale dar nu putem accepta "exclusivitatea" plăţii prin Depozitarul Central, participanţi şi agenţi de plata, aşa cum sunt definiţi de reglementări, în condiţiile în care riscul de contraparte în acest sistem de plăţi nu este acoperit. Suntem în aşteptarea unor poziţii explicite din partea ASF şi Consiliului Concurenţei.

Din perspectiva drepturilor acţionarilor privind exercitarea opţiunile de vot, susţinem faptul că reprezentarea în adunările generale trebuie să se realizeze prin procura/împuternicirea specială pentru fiecare adunare generală şi trebuie să cuprindă opţiunile de vot pentru fiecare punct de pe ordinea de zi, prin urmare propunem eliminarea prevederilor referitoare la împuternicirea generală din art. I, pct.25 , OUG 90/2014.

Pe de altă parte, aşa cum aminteam anterior, pe parcusul consultării ASF cu entităţi/reprezentanţi ai comunităţii din piaţa de capital s-a propus, în vederea modernizării pieţei de capital, ca SIF-urile să fie administrate de către SAI-uri. În acest caz avem o dublă perspectivă:

1. Din punct de vedere procedural: considerăm că o astfel de soluţie nu este oportună să se înscrie în procedura actuală de legiferare parlamentară a OUG 90/2014 şi apreciem că problema ar trebui luată în considerare în procesul de elaborare a unei viitoare legi a pieţei de capital;

2. Din punctul de vedere al oportunităţii: în spiritul acordului cu partenerii şi autorităţile pieţei de capital, în conexiune cu actualul stadiu de dezvoltare a instituţiilor pieţei şi cu nivelul crescut de instruire al investitorilor, achiesăm la transpunerea principiului că reglementarea nu trebuie să fie una imperativă, ci să dea dreptul acţionarilor pentru deliberarea şi adoptarea deciziilor. Nu considerăm că ar putea fi introdusă în legislaţia română o limitare a posibilităţii de alegere a modului de administrare a unui fond alternative de investiţii, categorie juridică în care se încadrează şi societăţile de investiţii financiare, fără a fi încălcare dispoziţiile actului normativ al UE sus-menţionat.

Modul de organizare şi funcţionare, structurile decizionale statutare şi cele prevăzute în Codul de Guvernanţă Corporativă şi Reglementările Interne, instrumentele de analiză financiară şi risc aplicate activelor administrate şi indicatorii de management al costurilor utilizaţi, toate acestea inspirate şi aliniate practicilor internaţionale, demonstrează că în cazul SIF Moldova este perfect posibilă o administrare eficientă a activelor şi a averii acţionarilor, sub formă unei companii de investiţii autoadministrate, fără a se impune constituirea sau contractarea serviciilor unei societăţi de administrare (management) de tip SAI.

Reporter: Vă mulţumesc!