Bancherii susţin că s-ar fi confruntat cu o problemă mult mai gravă dacă statul ar fi recurs la concedieri în masă în loc de reducerea salariilor, pentru că la scăderea veniturilor clienţilor mai pot fi găsite soluţii.
Preşedinte executiv al BCR, Dominic Bruynseels, a declarat: "Este destul de clar care va fi impactul reducerii pensiilor şi salariilor. Din perspectiva băncilor, dacă cineva îşi pierde slujba este o problemă mai gravă decât dacă i se reduce venitul. Cu reducerea veniturilor putem să ne descurcăm, dar dacă cineva îşi pierde locul de muncă trebuie să găsească neapărat altul".
Domnia sa crede că decizia de reducere a cheltuielilor publice este raţională, precizând că, în opinia sa, Guvernul a optat pentru soluţia cea mai eficientă.
"Măsurile luate de stat pentru limitarea deficitului bugetar nu ne-au luat prin suprindere. Pentru oamenii implicaţi va fi foarte dificil, dar suntem gata să îi ajutăm, prin programele de restructurare pe care le punem la dispoziţie", a subliniat Bruynseels, menţionând că banca pe care o conduce nu are o expunere mai mare la angajaţii din sectorul public comparativ cu cei din privat.
Problema în cazul majorării taxelor ar fi fost colectarea, crede Bruynseels, pentru că "nu se poate estima volumul total de încasări" care ar urma să ajungă în buzunarul statului.
Şeful BCR a mai precizat că a discutat, recent, cu reprezentanţii FMI, despre diferitele scenarii existente pentru autorităţi şi efectele acestora asupra portofoliului băncii, precum şi despre evoluţia economiei.
Bruynseels a mai spus că a observat o reducere a creditelor neperformante din sectorul de retail, însă nu a comentat ce impact ar putea avea măsurile anunţate pentru reducerea cheltuielilor bugetare asupra lor (n.r. credite neperformante).
"Rămâne de văzut. Dacă vom avea succes în restructurarea creditelor, atunci cred că rata împrumuturilor neperformante nu va creşte semnificativ", a adăugat Bruynseels.
Banca a restructurat circa 5% din creditele clientelei, cu toate că a purtat discuţii cu aproape o treime dintre clienţi privind restructurarea împrumuturilor.
• Expunerea "Erste Bank" a crescut la 7,5 miliarde euro
Expunerea băncii austriece "Erste Bank" (care controlează BCR) pe ţara noastră s-a majorat faţă de angajamentul asumat prin iniţiativa de la Viena, din luna martie 2009, de la 7 miliarde euro la 7,5 miliarde euro, potrivit preşedintelui executiv al BCR. "Una dintre temerile pe care grupul le avea la momentul semnării angajamentelor a fost că nu va exista suficientă cerere pentru a putea să-şi menţină expunerea la nivelul din martie anul trecut, de puţin peste 7 miliarde euro, însă nu a fost cazul", a explicat Bruynseels.
După încheierea acordului de finanţare internaţională cu ţara noastră, FMI şi Comisia Europeană au cerut acordul scris al primelor nouă bănci străine în funcţie de activele deţinute în România că îşi vor menţine expunerile la nivelul înregistrat în luna martie 2009.
• Şeful BCR speră să menţină nivelul profitului
Scăderea dobânzilor de referinţă de către BNR a făcut ca reprezentanţii Băncii Comerciale Române să îşi schimbe estimările de profit pentru acest an, Dominic Bruynseels declarând că ar fi mulţumit dacă BCR ar obţine în acest an un profit similar cu cel raportat în 2009.
"Dacă mă uit la situaţia de anul acesta, cred că ne vom descurca destul de bine şi vom avea o performanţă similară cu cea din 2009, doar că forma va fi diferită. Provizioanele sunt sub control oricum", a spus Bruynseels, întrebat despre aşteptările privind evoluţia BCR în acest an, în condiţiile în care profitul din primul trimestru s-a situat sub cel din perioada similară a anului trecut.
BCR, cea mai mare bancă de pe piaţa locală, a fost lovită din plin de efectele crizei anul trecut, activele ei depreciindu-se cu circa un miliard de euro, în timp ce profitul net calculat, potrivit standardelor internaţionale, a fost la jumătate faţă de cel din 2008.