Învăţământul dual autohton, încurajat de Ambasada Germaniei

Lipsa unor specialişti în diverse domenii, tot mai evidentă pe piaţa muncii din ţara noastră, îşi are rădăcinile în problemele pe care le are sistemul de învăţământ dual.

Ambasadorul Germaniei la Bucureşti, Cord Meier-Klodt, a ţinut o pledoarie pentru dezvoltarea sistemului de învăţământ dual, ca şansă reală pentru viitorul societăţii româneşti. Declaraţiile acestuia au fost făcute la Conferinţa "EduPro Summit #1 - Educator for future", organizată de Ambasada Germaniei la Bucureşti, în parteneriat cu Ministerul Educaţiei Naţionale.

Diplomatul german a arătat că formarea educaţională duală nu este capătul unei cariere promiţătoare, ci reprezintă o fundaţie solidă pentru o carieră de succes: "Este foarte important pentru prosperitatea societăţii ca sistemul educaţional să îndeplinească cerinţele economiei de astăzi. Pentru a prospera, economia are nevoie în mod cert de ingineri de top, dar şi de meseriaşi competenţi. Iar cei care urmează formarea educaţională primesc această recunoaştere pe piaţă. Mesajul meu adresat tuturor factorilor de decizie prezenţi este că vă rog din suflet să continuaţi să sprijiniţi sistemul învăţământului profesional dual. Nu este vorba de alegerea între învăţământul terţiar sau profesional, ci de a găsi echilibrul perfect între ambele. Deci, nu este vorba de ori - ori, ci de şi - şi, cu un rol desigur important pentru învăţământul dual, (...) fără lupte interne care nu sunt necesare, ci pur şi simplu luându-ne în serios sarcinile pentru binele copiilor. Nu este complicat, haideţi să-l facem. Ce consider a fi ingredientul cel mai important din sistemul economic de succes al Germaniei timp de decenii? Aş alege formarea de educaţie duală cu toate ramificaţiile ei şi mai ales cu spiritul ingineresc al ei. Germania nu şi-a desfiinţat structurile inginereşti, inclusiv această formare educaţională, şi nu a riscat în timpul crizei economice. Şi această formare duală este un pact special între stat, forţele de muncă, partenerii sociali, societatea civilă. România, în mod clar, nu are aceeaşi istorie sau aceeaşi tradiţie şi nici nu ne aşteptăm să aibă o copie exactă a tradiţiei noastre, însă formarea profesională ca atare a avut o bază puternică şi în această ţară la un moment dat. Şi aş spune că acest lucru cere un fel de renaştere în ziua de astăzi. Între timp, s-au schimbat foarte multe pe parcursul ultimilor ani, iar un nou sistem de formare duală s-a dezvoltat datorită unor proiecte-pilot de succes, ceea ce este un început promiţător".

Potrivit acestuia, sunt multe obstacole de depăşit pentru orientarea către o reţea naţională de formare duală, iar o carieră trebuie aleasă în funcţie de interesul şi abilităţile copilului.