• Şeful reprezentanţei Comisiei Europene în România, Angela Cristea: "În România, media de viaţă este cu şase ani mai scăzută decât la nivelul UE"
• Cristian Grasu, Ministerul Sănătăţii: "Pentru a ajunge la nivelul UE, România are nevoie să înfiinţeze peste 100 de centre de radioterapie"
Comisia Europeană continuă să sprijine reforma în sistemul de sănătate din ţara noastră şi pe noua perioadă de finanţare, iar cel mai mare proiect îl constituie construirea celor trei spitale regionale a afirmat, la finalul săptămânii trecute, Angela Cristea, şeful reprezentanţei Comisiei Europene în România.
Domnia sa a mai spus că instituţia europeană încearcă să sprijine 280 de unităţi ambulatorii prin fonduri europene, subliniind faptul că, în domeniul sănătăţii, ţara noastră mai are multe lucruri de făcut, întrucât la noi media de viaţă este cu şase ani mai scăzută decât la nivelul UE.
Construcţia celor trei spitale regionale (Iaşi, Cluj şi Craiova) este estimată la valoarea de 150 de milioane de euro, a precizat, vineri, Ioana Ciocoiu, director în cadrul Ministerului Fondurilor Europene, adăugând: "Lucrurile sunt puţin întârziate din perspectiva aprobărilor. Acestea vor fi proiecte majore, care vor fi aprobate direct de Comisie, ele sunt în pregătire de către Ministerul Sănătăţii, împreună cu Banca Europeană de Investiţii şi sperăm că toate documentele vor fi pregătite astfel încât aplicaţia să fie transmisă Comisiei în decembrie 2018".
De asemenea, în programele regionale sunt incluse şi unităţile de primiri urgenţe, pentru care se estimează că vor fi cheltuiţi peste 30 de milioane de euro, a mai precizat domnia sa.
Doamna Ciocoiu a mai spus: "La acest moment, strict în baza lansării apelurilor de proiecte pe patru dintre programele operaţionale finanţate pe actuala perioadă de programare, dedicate sectorului medical din România, sunt peste 240-250 de milioane de euro în piaţă".
Sistemul de sănătate din ţara noastră întâmpină probleme în ceea ce priveşte infrastructura, a subliniat, vineri, în cadrul unui eveniment, Cristian Grasu, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii.
Domnia sa a declarat că instituţia pe care o reprezintă face eforturi importante pentru a implementa fondurile europene în sistemul de sănătate, menţionând că, în ciuda întârzierilor care există în acest moment în accesarea banilor, proiectele sunt scrise şi vor fi implementate începând cu acest an.
Secretarul de stat a precizat: "Pe partea de investiţii sunt multe proiecte în acest moment, unele aflate în dezbatere, altele în aplicare. Trebuie să recunoaştem, însă, că infrastructura reprezintă o problemă. Ultimul spital public construit în România a fost făcut prin anii '80, iar de atunci s-a mai construit o singură clădire cu destinaţie medicală, la Iaşi şi, recent, prin eforturile Primăriei Capitalei s-a făcut clădirea spitalului Victor Gomoiu, care nu este dată în folosinţă, încă. Este tot ceea ce s-a reuşit, în rest, spitalele din România au fost ridicate în anii '70 sau sunt chiar şi mai vechi.
Încercăm să descoperim locurile unde este nevoie acută de investiţii, să le prioritizăm şi să le programăm. Este nevoie de programare în ceea ce priveşte radioterapia, spre exemplu.
Pentru a ajunge la nivelul UE, România are nevoie să înfiinţeze peste 100 de centre de radioterapie, iar costul mediu al unui singur astfel de centru variază între şase şi zece milioane de euro. Este o sumă foarte mare, dar aceste lucruri se pot face prin colaborare cu partenerii de la nivel european".
Uniunea Europeană a acordat sprijin sistemului medical din România prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (InvestEU), prin intermediul căruia proiectul "100 de inimi pentru 100 de copii" a primit o finanţare europeană în valoare de 4,7 milioane de euro. Proiectul a fost iniţiat în 2014 de către Universitatea de Medicină şi Farmacie Gr. T. Popa din Iaşi, în colaborare cu Institutul de Boli Cardiovasculare "Prof. Dr. George I. M. Georgescu" şi au participat 75 de medici specialişti şi pediatri şi 160 de asistenţi medicali, aceştia fiind pregătiţi în domeniul chirurgiei pediatrice.
Conform acestora, în anul 2015 medicii din Iaşi au efectuat gratuit 112 operaţii, în cadrul proiectului, în anul 2016 - 99 de operaţii, iar în 2017 - 70 de intervenţii.
Chirurgia cardiacă pediatrică este în atenţia Ministerului Sănătăţii, a mai precizat domnul Grasu, adăugând: "Trebuie să înţelegem foarte clar că nevoile sistemului de sănătate din România trebuie finanţate, nu se pot rezolva altfel (...). În afară de asta, discutăm de o intervenţie pe infrastructură, o intervenţie efectivă pe infrastructură prin investiţii în cadrul Programului Operaţional Regional (POR) în ceea ce priveşte unităţile de primiri urgenţe. Vom accesa sume de până la 1,5 milioane de euro pentru a le extinde şi a-şi îmbunătăţi dotarea, inclusiv prin construcţia de heliporturi.
Urmează să amenajăm, sau să reamenajăm, şi să dotăm unităţile ambulatorii (tot prin POR). Sunt peste 200 de milioane de euro acolo şi ne propunem să acţionăm asupra unui număr de peste 220 de ambulatorii".
În momentul de faţă, ţara noastră nu are capacitatea de a pregăti specialişti pe nişa chirurgiei cardiace pediatrice, a mai precizat domnia sa, adăugând că medicii de la noi sunt pregătiţi fie în ţară, fie în străinătate, de către specialişti din alte ţări.
"Construcţia celor trei spitale regionale (Iaşi, Cluj şi Craiova) este estimată la valoarea de 150 de milioane de euro", a precizat, vineri, Ioana Ciocoiu, director în cadrul Ministerului Fondurilor Europene.