Investiţiile străine directe au devenit "fantome" pentru ascunderea evaziunii fiscale

Numărul din septembrie 2019 al revistei Finance & Development, publicată de Fondul Monetar Internaţional, include un articol extrem de îngrijorător privind schimbarea naturii investiţiilor străine directe (ISD) şi a eficienţei luptei împotriva evaziunii fiscale.

Sub titlul "Creşterea investiţiilor fantomă", articolul semnat de economiştii danezi Jannick Damgaard (FMI), Thomas Elkjaer (FMI) şi Niels Johannesen (Universitatea din Copenhaga) prezintă principalele concluzii ale unui studiu care va fi publicat în curând pe site-ul FMI ("What Is Real and What Is Not in the Global FDI Network?", IMF Working Paper).

Conform ultimelor date de la OECD şi FMI, din 2017, aproape 40% din volumul global al ISD, respectiv 15 trilioane de dolari, reprezintă "capital fantomă", al cărui singur rol este "optimizarea datoriilor fiscale, nu finanţarea activităţii productive".

Ponderea investiţiilor fantomă în total ISD s-a menţinut pe o traiectorie susţinută de creştere după depăşirea fazei acute a crizei financiare internaţionale, urcând de la 31% în 2010 până la 38% în 2017 (vezi graficul).

După cum afirmă autorii, doar câteva paradisuri fiscale binecunoscute sunt "gazde" pentru majoritatea ISD. Aproape jumătate se află în Luxemburg şi Olanda, care au înregistrat "investiţii" străine directe cumulate de peste 7 trilioane de dolari, în condiţiile în care cota Luxemburgului este de circa 4 trilioane de dolari, corespunzătoare unor "investiţii" per capita de 6,6 milioane de dolari.

Alte centre importante pentru atragerea investiţiilor străine directe fantomă sunt Hong Kong, Insulele Virgine Britanice, Bermuda, Singapore, Insulele Cayman, Elveţia, Irlanda şi Mauritius. Conform studiului de la FMI, cele 10 ţări atrag mai mult de 85% din totalul investiţiilor străine fantomă.

În urma publicării analizei din revis­ta Finance & Development, Brad Setser, economist la Council on Foreign Relations în New York, a declarat pentru Financial Times că "aceste structuri - companiile fantomă sau investiţiile fantomă - sunt optimizate pentru minimizarea taxelor unei companii la nivel global" şi a oferit exemplul Apple, care "nu produce iPhone în Irlanda şi nici nu dezvoltă acolo sistemele de operare, însă una dintre cele mai mari investiţii americane din străinătate este în Apple Ireland".

Datele din studiul de la FMI arată că aproape două treimi din investiţiile străine directe în Irlanda sunt "fantomă", această situaţie fiind rezultatul reducerii masive a cotelor de impozitare aplicate companiilor, de la circa 50% până la 12,5%, în urmă cu mai bine de 30 de ani.

În ciuda acestei reduceri masive, veniturile bugetare aferente impozitului pe profit au crescut puternic, ca urmare a creşterii bazei de impozitare.

Analiza celor trei economişti danezi mai arată că există şi divergenţe majore în privinţa dinamicii fluxurilor de investiţii străine fantomă. Astfel, din 2009 până în 2017 ponderea investiţiilor fantomă în totalul investiţii străine directe a crescut de la 3% până la 18% în cazul Marii Britanii, în timp ce acelaşi indicator a scăzut sub 10%, de la circa 30%, pentru Belgia şi Suedia.

În condiţiile în care şi alte ţări au aplicat strategia fiscală a Irlandei, concurenţa generată la nivel internaţional din acest punct de vedere a condus la o scădere a ratei medii de taxare a profitului corporaţiilor până la 25% în 2017, de la circa 40% în 1990, iar autorii consideră că este nevoie de o mai bună colaborare internaţională pentru oprirea fenomenului.