INVESTITORII, NEÎNCREZĂTORI ÎN PROGRAMUL DE GUVERNARE AL PSD  Băncile împrumută statul din ce în ce mai scump

Statul continuă să se împrumute din ce în ce mai scump de la băncile comerciale. În ultima jumătate de ani, costul împrumutului pe zece ani al statului român a crescut cu circa 30%, în condiţiile în care deficitul bugetar din acest an este sub presiune.

Ministerul Finanţelor a plasat, ieri, obligaţiuni de stat în valoare de 300 de milioane de lei (66,4 milioane euro), scadente în 26 iulie 2027, pentru care a acceptat să ofere băncilor un randament mediu anual de 4,07%, în creştere sensibilă faţă de licitaţia pentru acelaşi tip de titluri desfăşurată în urmă cu aproape o lună, potrivit datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

Valoarea anunţată a licitaţiei a fost chiar de 300 milioane lei, iar băncile participante au oferit doar 391 milioane lei.

În 26 ianuarie, la licitaţia anterioară din aceeaşi emisiune de obligaţiuni scadente 26 iulie 2027, statul a luat cu împrumut 146,75 milioane lei, jumătate din valoarea anunţată, iar randamentul mediu primit de investitori a fost de 3,96% pe an.

Obligaţiunile emise de către stat au o rată a cuponului de 5,8%.

La licitaţia de titluri de stat pentru scadenţa iulie 2027 din 1 septembrie 2016, statul a luat cu împrumut 100,6 milioane lei cu un randament de doar 3,13% pe an.

Analistul Călin Rechea a declarat: "Cea mai recentă licitaţie pentru obligaţiunile guvernamentale cu ISIN-ul RO1227DBN011 s-a realizat la un randament mediu de 4,07%, în condiţiile în care rata cuponului este de 5,8%. Obligaţiunile au fost emise iniţial în februarie 2012, la un randament de 6,98%, conform datelor de la BNR, şi au maturitatea în iulie 2027.

La redeschiderea emisiunii din septembrie 2016, randamentul a atins un minim al ultimilor doi ani, de 3,13%. După ce a trecut prin 3,96% în ianuarie 2017, creşterea cu 30% a randamentului în doar 5 luni arată declinul semnificativ al încrederii investitorilor în ceea ce priveşte programul economic al guvernului.

Un oficial din Ministerul de Finanţe a declarat recent că ponderea investitorilor străini în titlurile de stat ale României a ajuns la 25%. Dincolo de încrederea temporară în perspectivele economice ale ţării noastre, volumul ridicat al obligaţiunilor în lei deţinute de investitorii străini implică riscuri majore, după cum a amintit şi oficialul guvernamental.

Aceşti investitori nu sunt «captivi» şi pot vinde masiv titlurile de stat într-un interval foarte scurt, cu efecte deosebit de negative asupra costurilor de finanţare pentru întreaga curbă a randamentelor".

Fostul bancher Lucian Isar ne-a declarat: "Aşa cum anticipam acum câteva luni tehnica numită ghidarea pieţei a funcţionat.

Într-o ţară cu monedă proprie şi politică monetară independente fără a creşte dobânda de intervenţie, ghidajul a crescut costul de împrumut al statului. În acest moment este clar că un management defectos al trezoreriei statului garantează o presiune suplimentară pe ţinta de deficit de 3%.

Începând din noiembrie costul suplimentar în termeni prezenţi plătit de statul român la împrumuturile în moneda naţională la 10 ani a crescut cu 4,89%. Faptul că Ministerul de Finanţe a acceptat să plătească peste 4% şi nu a folosit buffer-ul pentru a temporiza este o greşeală pe multiple fronturi, unul fiind acela că a permis depăşirea unor niveluri tehnice de dobândă într-un ritm accelerat.

Comparaţi acest nivel cu faptul că băncile plasează lichidităţi pe termen scurt la facilitatea de depozit a BNR şi puteţi sesiza impostura. Nu toate băncile sunt fericite de această mişcare deoarece operaţiunea de marcare la piaţă în cazul celor cu portofolii masive de titluri de stat le produce pierderi considerabile.

Acceptarea dobânzilor de peste 4% de către Ministerul de Finanţe trimite un semnal straniu şi inoportun pe fondul ştirilor privind veniturile bugetare sub ţintă".

• Radu Soviani: "Băncile încep să conştientizeze criza bugetară"

Analistul Radu Soviani consideră că băncile cresc costurile de finanţare a statului, întrucât încep să conştientizeze criza bugetară pe care economia o semnalează de la jumătatea anului trecut (venituri mult sub aşteptări, cheltuieli în creştere).

Domnul Soviani ne-a spus: "Anul 2016 a mai semnalizat un pericol: economia creşte dar datoria publică se majorează într-un ritm şi mai mare (în loc să aibă sens contrar). Din datele pe care le deţin, datoria publică în 2016 s-a majorat nominal cu peste 7%, în condiţiile în care economia a crescut cu 4,6-4,8%, în ciuda inclusiv a scăderii ratelor de dobânda la care statul s-a împrumutat. Este un alt indicator de avertizare timpurie în privinţa crizei bugetare care urmează să se manifeste din ce în ce mai vizibil. De aceea, se majorează şi dobânzile pentru titlurile de stat: băncile sunt dispuse să împrumute în continuare statul (limitat, azi doar 300 de milioane de lei), dar o fac pentru dobânzi în creştere, conştientizând criza bugetară şi anticipând că, în perioada următoare, ratele de dobânda vor fi chiar şi mai mari".

Un alt amănunt notabil semnalat de Radu Soviani este că băncile au cumpărat, ieri, titlurile de stat doar în nume propriu, nu şi pentru clienţi: "Din estimările mele, a doua jumătate a anului va consemna, din nou, aglomerarea pe resursele disponibile în piaţă (efectul de evicţiune) şi vom revedea situaţia din 2008-2009 când resursele financiare, mai puţine brusc şi mai scumpe intempestiv vor fi atrase mai degrabă de stat pentru finanţarea datoriei publice, în dauna sectorului privat. Ceea ce vedem din ce în ce mai accentuat în ultima perioadă (indicatorii de avertizare timpurie a crizei bugetare) este, din punctul meu de vedere efectul politicilor fiscale şi de venituri iresponsabile manifestate începând cu jumătatea anului 2015".

Fostul bancher Lucian Isar a declarat, recent, pentru ziarul BURSA, că guvernatorul BNR Mugur Isărescu utilizează costul ridicat al finanţării statului ca presiune pe politicieni, dar şi la contraprestaţie pentru sprijinirea bancherilor comerciali.

Într-un interviu acordat recent Jurnalului Naţional, guvernatorul BNR Mugur Isărescu a calificat drept aberante acuzaţiile analistului: "Dacă aceste afirmaţii ar fi citite numai de analişti economici şi de jurnalişti specializaţi în probleme economice, firesc ar fi să nu răspund. Niciunui specialist nu-i este prea greu să descifreze caracterul lor aberant. Dar aceste aberaţii ajung şi la cititori care nu sunt specializaţi în economie. Şi, având în vedere aplombul cu care sunt avansate, ar putea să fie crezute. Sunt, deci, obligat să răspund.

Ministerul Finanţelor a vândut băncilor, săptămâna trecută (n.r. 9 februarie), obligaţiuni de stat în contrapartidă la un împrumut de 600 de milioane de lei. Cu un randament în creştere, faţă de ianuarie, de la 2,05% spre 2,20%. Mişcări atât de mici sunt normale. Adevărul este altul: de luni bune, dobânzile sunt la minime istorice, iar variaţiile care apar sunt ca efect al pieţei libere. Banca Naţională, ca agent al statului, este doar organizatorul tehnic al licitaţiilor privind vânzarea-cumpărarea de către bănci a titlurilor de stat. Şi încă o probă pentru a vedea caracterul aberant al acestor acuzaţii: dobânda de politică monetară, pe care o stabileşte BNR, este neschimbată de luni de zile, iar din noiembrie 2011 a scăzut fără încetare".

În 2017, nevoia de finanţare a statului este în creştere, în condiţiile în care Guvernul a prevăzut un deficit bugetar de 2,99% din produsul intern brut (PIB), faţă de nivelul de 2,41% din PIB atins în 2016. Comisia Europeană şi mulţi analişti se aşteaptă la un deficit bugetar de peste 3% din PIB în 2017, din cauza supraestimării de către Guvern a veniturilor bugetare şi a valorii PIB.