Investitorii turci sunt interesaţi de proiecte hidrotehnice majore pe sectorul românesc al Dunării

Turcia va propune ca proiectele importante de infrastructură pe Dunăre, cum ar fi construirea unui complex hidrotehnic care să lege malul românesc de cel bulgăresc în zona Tunu Măgurele-Nicopole şi finalizarea Canalului Bucureşti-Dunăre să fie incluse pe agenda Comitetului Bilateral de Afaceri Româ­nia-Turcia. Afirmaţia a fost făcută recent de Ersin Altinordu, preşedintele Consiliului de Afaceri Turco-Român care s-a întâlnit cu dom­nul Ştefan D. Popa, preşedinte director general al Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIB), la sediul Camerei.

Activitatea Consiliului de Afaceri Turco-Ro­mân se desfăşoară sub umbrela organizaţiei patronale DEIK (Consiliului pentru Relaţii Economice Externe), ai cărei membri fondatori sunt camerele de comerţ, Asociaţia Contractorilor Turci, Asociaţia Industriaşilor şi Oamenilor de Afaceri Turci -TUSIAD, Asociaţia Exportatorilor etc. "DEIK participă la activarea comitetelor de afaceri bilaterale în 71 de ţări. România nu numai că se numără printre cei mai vechi parteneri, încă din 1996, dar este şi unul dintre cei mai activi, având în vedere faptul că s-a pornit de la un comerţ bilateral de numai 200 milioane USD şi s-a ajuns la circa 5 miliarde USD, iar tendinţa este în continuare pozitivă", a spus Ersin Altinordu. Vorbitorul a menţionat că miniştrii economiei din România şi Turcia estimau în cursul unei întâlniri recente de la Ankara că în următorii 3 ani volumul comerţului dintre cele două state ar putea ajunge la 10 miliarde USD. Având în vedere pericolul încălzirii globale pentru soarta planetei şi orientarea Uniunii Europene spre dezvoltarea transporturilor pe apă, folosind cu precădere Dunărea, devenită fluviu intern al UE, Ştefan D. Popa a lansat reprezentanţilor comunităţii de afaceri invitaţia de a participa la două proiecte ale României, respectiv construirea complexului hidrotehnic Turnu-Măgurele şi Nicopole, proiect estimat la 6 miliarde euro şi care presupune formarea unui consorţiu internaţional. Proiectul va contribui la facilitarea comunicaţiilor dintre statele Europei centrale, care nu au ieşire la mare, şi Orientul Apropiat, prin portul Constanţa, devenit cel mai estic port al UE. De asemenea, finalizarea canalului Dunăre - Bucureşti, care va adăuga capitala noastră la celelalte patru capitale europene - porturi la Dunarea, un proiect agreat şi de administraţia locală, ar avea un rol important în fluidizarea şi eficientizarea transporturilor, a punctat Ştefan D. Popa.

Pentru promovarea acestor proiecte, CCIB a organizat, la începutul lunii martie, împreună cu biroul SECI Viena, Pactul de Stabilitate şi Biroul TINA Viena, cea de-a patra Conferinţă cu tema "Infrastructura Dunăreană". Ersin Altinordu a precizat că firme importante din Turcia sunt interesate şi de realizarea unui parteneriat solid în domeniul construirii şi exploatării unor clinici private de elită, la Bucureşti.