Iohannis cere oprirea difuzării în presă a informaţiilor din dosarele de corupţie

• Iohannis: "Obiectivul major al sistemului judiciar trebuie să fie ridicarea MCV-ului"

• Iohannis: CSM şi Parchetul General ar trebui să aibă drept de iniţiativă legislative

-----------------

Actualizare 16:30 Tudose:"CSM, PÎCCJ şi ÎCCJ vor putea avea iniţiative legislative abia după revizuirea Constituţiei"

Noul preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), judecătorul Marius Tudose, a declarat, azi, că propunerea şefului statului ca CSM, instanţa supremă şi Parchetul general să aibă drept de iniţiativă legislativă se va putea materializa abia după revizuirea Constituţiei, potrivit surselor din presă.

"Nu vă ascund faptul că preşedintele a venit în întâmpinarea solicitărilor noastre, pe care noi le-am făcut de mai multe ori, inclusiv în proiectele noastre de candidatură pentru funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Această posibilitate poate fi făcută numai după revizuirea Consituţiei. Ne-a bucurat foarte tare propunerea preşedintelui ca atât CSM, cât şi ICCJ şi Ministerul Public să aibă iniţiativă legislativă", a spus Tudose în prima conferinţă de presă susţinută după ce a fost ales preşedinte al CSM.

Pe de altă parte, între obiectivele asumate de noua conducere a consiliului se numără realizarea unor măsuri, în urma raportului Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV).

"Principalul obiectiv pe care noi îl avem ar fi să facem planul de măsuri, după ce vom analiza raportul Mecanismului de Cooperare şi Verificare. Al doilea obiectiv care ar trebui atins, pe care mi-l propun, este ca în maximum două luni să înaintăm propunerile noastre în vederea iniţierii de către ministrul Justiţiei a modificării legilor justiţiei", a mai spus noul preşedinte al CSM.

La rândul său, noul vicepreşedinte al CSM, procurorul Bogdan Gabor, a subliniat că puterile CSM ar trebui întărite, astfel încât să fie sancţionate atacurile la adresa justiţiei.

"Am achiesat la un anumit moment dat la un anumit tip de întărire a puterilor Consiliului Superior al magistraturii în ceea ce priveşte capacitatea de a sancţiona unele derapaje de la atacuri împotriva justiţiei. Cred că în următoarea perioadă va trebui să luăm în considerare foarte serios ca acestui organism, care este obligat să apere şi să garanteze independenţa justiţiei, să-i fie conferite puteri sporite", a spus Gabor.

-----------------

Actualizare 16:09 Niţu: "Nu este nevoie de modificarea Constituţiei pentru ca procurorul general să fie membru CSAT"

Procurorul general al României, Tiberiu Niţu, a declarat că nu este nevoie de modificarea Constituţiei pentru ca şeful Ministerului Public să fie membru CSAT, ci de schimbarea Legii 415/2002, dar este necesară modificarea legii fundamentale pentru ca Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ) să aibă drept de iniţiativă legislativă, potrivit surselor din presă.

Procurorul general al României, Tiberiu Niţu, a spus, răspunzând unei întrebări, că "dintr-un anumit punct de vedere, poate fi necesară prezenţa procurorului general în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării", aşa cum a propus preşedintele Klaus Iohannis, la şedinţa plenului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

"Procurorul general are atribuţii prevăzute şi în legea privind securitatea naţională. Procurorul general conduce DIICOT, cu atribuţii în ceea ce priveşte prevenirea şi combaterea terorismului. Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este parte a sistemului privind prevenirea şi combaterea terorismului, deci sunt atribuţii care pot fi adiţionate funcţiilor pe care procurorul general le îndeplineşte şi în prezent", a spus Tiberiu Niţu, la finalul şedinţei plenului CSM.

În ce priveşte propunerea preşedintelui Klaus Iohannis ca PÎCCJ să aibă drept de iniţiativă legislativă, Tiberiu Niţu a spus că acest aspect a mai fost pus în discuţie.

"Nu este prima dată când noi, procurorii, considerăm că ar fi bine să avem iniţiativă legislativă. Să ştiţi că aşa cum am revendicat să fim consultaţi, să fim solicitaţi, de fiecare dată, la Parlament, când sunt anumite acte normative în dezbatere şi care ne privesc, nu văd de ce ar fi rău şi să avem iniţiativă legislativă. Atunci când efectiv scriem texte de lege, de ce nu am putea şi să le formalizăm într-o iniţiativă legislativă", a precizat Niţu.

Întrebat dacă este nevoie de modificarea Constituţiei în cazul celor două propuneri ale lui Iohannis, Tiberiu Niţu a răspuns: "Pentru propunerea ca procurorul general să fie membru CSAT, nu este nevoie de modificarea Consituţiei, doar de modificarea Legii 415/2002 (privind organizarea şi funcţionarea CSAT, n.r.) . Pentru dreptul de iniţiativă legislativă al procurorului general sau al Parchetului de pe lângă Înalta Curte, într-adevăr este nevoie de modificarea Constituţiei".

-----------------

Actualizare 13:35 Stanciu:"Magistraţii nu vor negocia independenţa justiţiei, nici măcar de dragul unei păci politice"

Magistraţii nu vor negocia niciodată independenţa actului de justiţie, "nici măcar de dragul unei păci politice", a declarat, azi, preşedintele instanţei supreme, Livia Stanciu, la şedinţa de plen a Consiliului Superior al Magistraturii, la care a participat şi preşedintele Klaus Iohannis, potrivit surselor din presă.

"Domnule preşedinte, justiţia în orice stat, şi cu atât mai mult într-o societate democratică, este un pilon al echităţii sociale, este un pilon al evoluţiei pozitive a acestei ţări. Domnule preşedinte, trebuie să v-o spun, şi nu vreau să se înţeleagă în niciun mod de către cei care ne ascultă că justiţia ar trebui să devină o supraputere statală, nu, dar magistraţii acestei ţări au înţeles că nu trebuie să negocieze niciodată independenţa justiţiei", a spus judecătorul Livia Stanciu.

Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a mai spus că este de acord cu afirmaţia şefului statului potrivit căreia un magistrat este independent atât cât doreşte el să fie independent.

"Nu vom negocia niciodată independenţa justiţiei, nici măcar de dragul unei păci politice", a subliniat preşedintele ICCJ.

Livia Stanciu a adăugat că apreciază faptul că preşedintele Klaus Iohannis a considerat drept o prioritate acordarea de iniţiativă legislativă Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Consiliului Superior al Magistraturii şi Parchetului instanţei supreme.

Preşedintele Iohannis a declarat, la şedinţa Plenului CSM, că rolul şi responsabilitatea sa este să se asigure că Justiţia va beneficia de liderii potriviţi, unde numirile îi revin în competenţă, el arătând că "un magistrat este atât de independent cât alege el să fie".

"Cu alte cuvinte, un magistrat este atât de independent cât alege el să fie. Mai departe însă, performanţa de caz şi de sistem este responsabilitatea exclusivă a acesteia. Aşadar, instituţiile trebuie consolidate şi apărate în ansamblu, şi aici mă refer la toate cele trei componente ale Ministerul Public: Parchetul General, DNA şi DIICOT", a spus preşedintele Klaus Iohannis.

-----------------

Actualizare 11:57 Dumbravă, membru CSM, vrea suspendarea pentru politicienii care atacă justiţia

Horaţius Dumbravă, membru CSM, a propus în cadrul şedinţei CSM ca politicienii care mai atacă Justiţia să fie suspendaţi din funcţiile pe care le deţin, argumentând că sancţiunile sunt o pedeapsă prea uşoară, potrivit surselor din presă.

---------

Actualizare 11:30 Iohannis: "Obiectivul major al sistemului judiciar trebuie să fie ridicarea MCV-ului"

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, azi, la şedinţa CSM, că unul din obiectivele majore ale sistmului judiciar trebuie să fie ridicarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), iar România să fie evaluată cu obiectivitatea pe care o merită, transmit surse din presă.

Preşedintele Klaus Iohannis a arătat că declară cu responsabilitate, în faţa membrilor CSM, faptul că "a venit momentul, la opt ani de la instituirea MCV-ului, ca România să fie evaluată cu obiectivitatea pe care o merită şi să se constate că acele condiţionalităţi, sub rezerva îndeplinirii cărora am devenit stat membru, au fost îndeplinite".

"Cred că unul din obiectivele majore ale sistemului judiciar trebuie să fie ridicarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV)", a anunţat Iohannis, precizând că, pentru îndeplinirea acestui obiectiv, "toate instituţiile din justiţie dar şi Parlamentul şi puterea executivă trebuie să îşi dea concursul pentru ca atunci când actualul CSM şi actualul Parlament îşi termină mandatele, să poată bifa această reuşită".

----------

Actualizare 10:20 Klaus Iohannis: Instituţiile nu aparţin conducătorilor

"E rolul şi responsabilitatea mea ca justiţia să aibă liderii corecţi acolo unde am responsabilitatea să fac numiri. Este responsabilitatea mea ca instituţiile să nu fie personalizate. Instituţiile nu aparţin conducătorilor, doar aşa ne putem feri de derapaje", a declarat astăzi, în cadrul şedinţei CSM, preşedintele Klaus Iohannis.

Potrivit domniei sale, instituţiile trebuie consolidate în ansamblu: DNA, DIICOT, Parchetul General.

"În perspectiva regândirii instituţionale a legii siguranţei naţionale şi a legii CSAT e util să vedem dacă între membrii CSAT nu trebuie să se numere şi Procurorul General", consideră Klaus Iohannis, care consideră că CSM şi Parchetul General ar trebui să aibă drept de iniţiativă legislativă.

Potrivit preşedintelui, magistratul trebuie să judece în baza probelor, nu în baza informaţiilor.

Acesta adaugă că alt obiectiv este garantarea integrităţii instituţiilor. "Ţine de preşedinte, pentru că orice iniţiativa de schimbare a legislaţiei privind activitatea justiţiei trebuie să treacă de promulgare", subliniază Iohannis.

Acesta consideră că este de dorit ca CSM şi Inspecţia Judiciară să ia atitutine oricând apar scurgeri nepermise de informaţii în presă din dosarele penale.

"Este esenţial ca magistraţii să exercite un control efectiv asupra proporţionalităţii, legalităţii tuturor măsurilor procesuale", admite Iohannis.

"E vorba de apărarea principiilor care stau la baza tuturor societăţilor democratice", transmite preşedintele.

Acesta adaugă: "Aşa cum am văzut cu toţii, unii politicieni nu s-au ferit să atace independenţa justiţiei. Luând în considerare aceste antecedente, ca şi misiunea dumneavoastră conferită de lege, de garant al independenţei justiţiei, trebuie să dovediţi în continuare că ştiţi să apăraţi reputaţia, onoarea şi independenţa colegilor şi a sistemului în ansamblul său. Aşadar, CSM trebuie să aibă reacţii rapide şi să sancţioneze imediat orice atacuri, ingerinţe, derapaje şi imixtiuni în justiţie, indiferent dacă este vorba despre demnitari de cel mai înalt rang sau despre, de exemplu, un consilier comunal".

---

Preşedintele Klaus Iohannis conduce astăzi şedinţa CSM, în cadrul căreia se va alege o nouă conducere şi se va prezenta raportul de activitate pe anul 2014, a transmis Administraţia prezidenţială.

Tot în cadrul şedinţei de plen va fi prezentat raportul de activitate al CSM pentru anul anterior, când instituţia a fost condusă de preşedintele Adrian Bordea şi vicepreşedintele Gheorghe Muscalu.

Consiliul Superior al Magistraturii este condus de un preşedinte şi un vicepreşedinte care nu pot face parte din aceeaşi secţie. Astfel, dacă unul dintre ei face parte din secţia pentru judecători, cel de-al doilea trebuie să fie procuror. Instituţia a fost condusă în 2014 de judecătorul Adrian Bordea, în calitate de preşedinte, şi de procurorul Gheorghe Muscalu, drept vicepreşedinte.

În total, CSM are 19 membri. Nouă judecători şi cinci procurori sunt desemnaţi prin alegeri organizate de adunările generale ale instanţelor şi parchetelor. Acestora li se adaugă membrii de drept, respectiv ministrul Justiţiei, procurorul general al României şi preşedintele instanţei supreme, precum şi doi reprezentanţi ai societăţii civile aleşi de Senat.

La alegerile pentru conducerea CSM pot participa doar cei nouă judecători şi cei cinci procurori.Candidaţii la funcţia de preşedinte al CSM sunt judecătorii Alexandru Şerban şi Marius Tudose Badea, în timp ce procurorul Bogdan Gabor s-a înscris pentru funcţia de vicepreşedinte.