Foarte mulţi investitori şi-au scos pensiunile şi hotelurile la vânzare, ca urmare a evoluţiei slabe a turismului, după cum ne-a spus profesorul de economie dr. Radu Zilişteanu.
Potrivit domniei sale, actul de vânzare este considerat, în acest caz, o afacere, nu o tranzacţie imobiliară.
Piaţa spaţiilor de birouri a suferit mici scăderi, în acest an, o serie de companii relocându-se în sedii mai mici, ca urmare a disponibilizărilor efectuate. Astfel, deşi nu a stagnat, piaţa spaţiilor de birouri se confruntă cu un grad de neocupare în creştere.
Şi pe segmentul spaţiilor comerciale au avut loc relocări, potrivit domnului Zilişteanu. Un exemplu în acest sens îl reprezintă magazinele situate pe Calea Victoriei, care nu se mai bucură de un vad comercial foarte mare, dar care este o zonă foarte scumpă.
Aceste spaţii s-au mutat în mall-urile de la periferie, unde este mai mult trafic şi preţuri de închiriere la jumătate faţă de cele de pe Calea Victoriei.
De asemenea, au fost închise o serie de societăţi comerciale, cum ar fi reţeaua mic.ro, spaţiile unde au funcţionat magazinele din cadrul acesteia rămânând goale.
Au dispărut şi unele agenţii bancare, în locul acestora fiind deschise case de pariuri sportive şi "aşa-zise cazinouri", după cum ne-a mai spus analistul imobiliar Radu Zilişteanu.
Domnia sa susţine că piaţa industrială era relativ mică şi nu a fost foarte afectată de criză, spaţiile aferente fiind amplasate în general în afara oraşelor şi presupunând preţuri de închiriere relativ mici.
În schimb, în domeniul închirierilor de apartamente, preţurile au scăzut în august, cu circa 4%, în condiţiile în care, până în 2008, preţurile pentru închirirea de locuinţe cunoşteau un vârf de creştere chiar şi cu 25%, în perioada septembrie-octombrie, când studenţii merg la studii în marile centre universitare.
Radu Zilişteanu ne-a precizat: "După anul 2008, aceste creşteri au fost din ce în ce mai mici, ca urmare a scăderii numărului de studenţi, de la 800.000 la 550.000 (scădere datorată în principal ratei scăzute de promovabilitate a bacalaureatului) şi din cauză că studenţii se grupează pentru a închiria un apartament mai mare (înainte, studenţii îşi închiriau singuri câte o garsonieră sau apartament), rezultând preţuri de închiriere mai mici".
Potrivit domniei sale, tendinţa generală pe segmentul rezidenţial arată că numărul de unităţi locative noi date în folosinţă a scăzut mai puţin decât în mediul rural decât în mediul urban.
"De obicei, în mediul rural se construieşte în regie proprie, modalitate care presupune costuri mai mici, iar beneficiarii sunt, în general, persoanele plecate în străinătate, care nu resimt atât de mult criza. De aceea, declinul pe acest segment este mai mic în mediul rural. La oraşe, dezvoltatorii au pe stoc foarte multe locuinţe şi nu-şi permit să construiască altele noi", ne-a spus domnia sa.
Domnul Zilişteanu opinează că, pentru următorul an, nu poate fi estimată nicio schimbare pozitivă în domeniul imobiliar, întrucât indicatorii acestei pieţe reacţionează, teoretic, cu circa 6-12 luni întârziere faţă de economie.
Potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS), în trimestrul al doilea al anului în curs, în mediul rural au fost construite 54,8% din totalul unităţilor locative noi.
Numărul imobilelor realizate din fondurile private a crescut cu 400, iar cel al locuinţelor construite din bani publici a scăzut cu 427.
• Ruxandra Cleciu: "Piaţa imobiliară - în echilibru"
Ruxandra Cleciu, preşedintele Asociaţiei Române a Agenţiilor Imobiliare (ARAI), susţine că piaţa de profil este într-un echilibru de câţiva timp şi nu există previziuni sumbre, dar nici pozitive pentru viitorul apropiat, în ceea ce priveşte acest sector.
Domnia sa spune că preţurile din sectorul imobiliar s-au stabilizat, adăugând că, în acest an, nu s-a întâmplat nimic deosebit în domeniul imobiliar.
Un rol important în acest domeniu îl are Programul Prima casă, care a influenţat foarte mult piaţa în primii doi ani după ce a fost implementat, a mai subliniat doamna Cleciu.
• Cristian Pârvan: "Faptul că piaţa este blocată are repercusiuni asupra multor industrii"
Faptul că piaţa este blocată are repercusiuni asupra multor industrii, în cadrul cărora activează în special producătorii de materiale de construcţii, este de părere Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).
"Deşi am trecut de perioada de vară, nu observăm nicio creştere în construcţii, ceea ce oglindeşte şi faptul că românii plecaţi în străinătate au trimis mai puţini bani decât în anii trecuţi", ne-a spus domnia sa, adăugând că piaţa construcţiilor este sectorul care semnalează când economia îşi revine.
Cristian Pârvan ne-a explicat: "Investiţiile în construcţii nu se fac să crească economia, ci să fie suport pentru altă activitate. Nimeni nu se apucă să construiască dacă sunt birouri în plus, dacă investitorii nu au bani să-şi extindă fabricile etc. La noi nu se construieşte, iar ceea ce s-a construit până acum câţiva ani este considerat bulă speculativă, fapt adevărat din punct de vedere economic".
Potrivit domniei sale, există o mulţime de blocuri care stau nefolosite de ani de zile şi care se degradează.
Domnia sa ne-a mai spus: "Cei care au riscat în investiţiile din imobiliare au riscat banii din bănci, care acum au o situaţie precară, iar situaţia se repercutează asupra celor care au nevoie de bani pentru afaceri corecte sau asupra populaţiei, care-şi procură bunuri prin credit. Pentru rezolvarea acestei probleme trebuie să calibrăm metodele".
Cristian Pârvan ne-a spus că, în vederea dării în folosinţă a activelor neutilizate, există o serie de soluţii recomandate în mai multe ocazii de mediul de afaceri.
Reprezentantul AOAR a adăugat: "În Marea Britanie a fost adoptată următoarea măsură: cine a intrat într-o casă şi nu mai poate plăti rata la bancă, un număr de ani va plăti lunar doar o sumă echivalentă cu valoarea unei chirii, diferenţa până la rată fiind asigurată de Guvern. La ieşirea din criză, Executivul va propune o reeşalonare a sumelor achitate, iar beneficiarul va continua să plătească rata plus o cotă din ce n-a plătit sau va fi obligat să părăsească locuinţa".
Potrivit domnului Pârvan, în Franţa, statul a anunţat că intenţionează să cumpere o mie de apartamente pentru cei care au nevoie de spaţii, dar cu un anumit discount sau la un preţ sub cel al pieţei. În aceste condiţii, antreprenorii preferă să vândă mai multe apartamente, pe care, altfel, ar trebui să le întreţină.
Reprezentantul AOAR consideră că astfel de soluţii ar putea fi adoptate şi la noi, prin implicarea Guvernului.
• DTZ: Produsele plasate de bănci în piaţă - noutatea anului 2013 în sectorul rezidenţial
Segmentul vânzărilor de lux nu a suferit schimbări semnificative în ceea ce priveşte preţurile, potrivit Mihaela Pană, Head of Residential Department DTZ Echinox, care a precizat: "Noutatea înregistrată anul acesta pe piaţa rezidenţială a constat în produsele pe care băncile le-au plasat în piaţă: proprietăţi aflate în executare sau care sunt vândute direct de instituţiile bancare. Pe segmentul de lux, însă, aceste proprietăţi sunt puţine şi de cele mai multe ori nu trezesc interesul cumpărătorilor".
În ceea ce priveşte comportamentul cumpărătorului, dacă în ultimii 3-4 ani dispăruseră aproape complet investitorii pe acest segment, în 2013 o parte dintre cumpărători au achiziţionat apartamente în scop investiţional, dar nu pentru a revinde produsele achiziţionate în perioada imediat următoare, ci pentru a le închiria, potrivit doamnei Pană.
Domnia sa ne-a mai spus că evenimentele începutului de an, dobânzile mici obţinute din depozite, dar şi produse ce pot fi achiziţionate la preţuri foarte bune au fost argumente puternice care i-au convins pe cumpărători să investească.
"Decizia de achiziţie se ia, însă, în continuare, după căutări îndelungate (acestea pot fi între 6 luni şi doi ani), iar cumpărătorii sunt extrem de precauţi şi au permanent sentimentul că pot apărea alte oferte în piaţa mai interesante ca preţ", a adăugat reprezentantul DTZ.
Cei mai mulţi dintre cumpărători caută apartamente cu suprafeţe medii, de 100-120 mp, în imobile noi, bine poziţionate şi cu toate facilităţile oferite de aceste clădiri. Specialiştii au observat interesul acestora pentru spaţiile mai mici, în comparaţie cu cererile anilor premergători crizei, când solicitau suprafeţe foarte mari pentru apartamentele situate în zonele de lux.
O parte dintre cumpărători migrează dinspre centru spre zonele rezidenţiale de lux, considerând că pot achiziţiona imobile în aceste la preţuri mult mai accesibile.
Mare parte a cumpărătorilor sunt români, persoane tinere cu copii, care doresc să-şi îmbunătăţească stilul de viaţă sau care au nevoi punctuale şi care sunt dispuse să investească între 100.000 şi 300.000 de euro.