Actualizare 15:27 Dumitru: "Trăim cu iluzia că avem o forţă de muncă calificată, dar calitatea este tot mai slabă"
Ideea că ţara noastră are forţă de muncă calificată a devenit o iluzie, întrucât resursa umană este din ce în ce mai slab pregătită, lucru care se observă şi la calitatea studenţilor, a declarat preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru.
El a afirmat, într-o emisiune televizată, că una dintre problemele cu care se confruntă tot mai des antreprenorii în ultima perioadă este legată de forţa de muncă.
Preşedintele Consiliului Fiscal a declarat, citat de News.ro: "Forţa de muncă calificată - încă trăim cu iluzia că avem o forţă de muncă foarte bine calificată - este doar o iluzie. Vă spun asta şi din calitate de profesor şi văd calitatea studenţilor în fiecare an, se deteriorează. Este o certitudine lucrul acesta".
El a adăugat că avantajul competitiv de a avea forţă de muncă calificată "nu prea mai ţine".
"Mai mult decât atât, nu numai că nu mai este la fel de bine calificată, dar e şi mai scumpă", a subliniat Ionuţ Dumitru.
Preşedintele Consiliului Fiscal a atras atenţia că în anumite zone economice se întregistrează un deficit major de forţă de muncă, în domenii precum IT, dar angajatorii au nevoie şi de sudori sau tractorişti, pe care nu-i mai găsesc.
"Am avut discuţii cu foarte mulţi antreprenori în ultimii doi-trei ani. Au spus «nouă nu ne trebuie oameni cu două facultăţi, noi avem nevoie de sudori, avem nevoie de maistru, de strungari. Nu îi mai găsim»", a precizat acesta.
În aproape toate specializările, nivelul de pregătire este din ce în ce mai slab, a punctat Dumitru.
Întrebat de ce se închid companiile în ţara noastră, având în vedere că anul trecut au ieşit de pe piaţă 160.000 de firme şi numai circa 75.000 de companii au fost înfiinţate, economistul a spus că există explicaţii multiple pentru acest fapt. Preşedintele Consiliului Fiscal a adăugat: "Faptul că intră şi ies companii din economie e un fenomen absolut normal. Oriunde în lume ai şi intrări şi ieşiri, ai un plan de business, dacă el este validat de realitate, supravieţuieşti, (dacă, n.r.) ai avut aşteptări prea mari sau ai făcut greşeli, evident că eşuezi. Eu cred că, dacă ne uităm la ultimii ani, lucrurile s-au mai îmbunătăţit şi din perspectiva aceasta".
Dumitru a subliniat că imaginea României din acest moment este încă bună, nu foarte bună, dar în deteriorare.
Economistul a atras atenţia: "Dacă ne uităm la datele macroeconomice, seci, pe care le vedem în momentul de faţă, România nu cred că a avut vreodată în ultimii 27 de ani cifre economice mai bune decât am avut în ultimii ani, 2015-2016, nu numai creştere economică, dar şi echilibre macro. Insă direcţia pe care ne-am înscris nu este deloc una bună".
În ceea ce-i priveşte pe investitori, preşedintele Consiliului Fiscal a spus că aceştia simt că a fost şi este în continuare un moment în care pot să investească, beneficiază de o creştere de cerere şi îşi pot materializa planurile de expansiune pe care le au.
El a punctat: "Însă evident că nimeni nu poate să vadă orizonturi de un an. În momentul în care faci o investiţie te uiţi la un orizont de câţiva ani, iar în momentul în care observi că lucrurile se deteriorează începi să ai o anumită reţinere".
------------
Guvernul va fi nevoit să ia măsuri, dacă cifrele bugetare vor arăta la fel de rău ca la sfârşitul lui ianuarie după primele trei luni, cu venituri în scădere şi o colectare foarte slabă, iar prima ocazie va fi rectificarea bugetară, care poate fi făcută cel mai devreme în iulie, a declarat preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, într-o emisiune televizată.
Cu ocazia rectificării, Executivul va avea posibilitatea să reducă cheltuielile sau să crească veniturile, care oricum sunt cele mai mici din Europa, a precizat economistul, potrivit News.ro.
Veniturile bugetului general consolidat s-au situat după prima lună din an la 19,2 miliarde lei, reprezentând 2,4% din PIB, fiind cu 5,7% mai mici în termeni nominali faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, arată datele publicate de Ministerul Finanţelor.
Totodată, execuţia bugetară s-a încheiat cu un excedent de 3 miliarde lei (0,37% din PIB), în scădere de la 4,7 miliarde lei (0,62% din PIB) în ianuarie 2016.
Încasările din TVA au înregistrat o scădere faţă de ianuarie 2016 cu 24,8%.
Pe de altă parte, cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 16,2 miliarde lei, au crescut în termeni nominali cu 3,5% faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent.
Ionuţ Dumitru a afirmat: "E prematur să tragem o concluzie tranşantă, ar trebui să vedem cel puţin două-trei luni, dar datele sunt mai mult decât îngrijorătoare pentru că am bugetat o creştere pe venituri de 14%-15%, iar ianuarie ne-a adus minus 5%. Nu sunt nici adeptul principiului să facem din asta o tragedie, dar trebuie să înţelegem ce se întâmplă cu colectarea veniturilor".
Consiliul Fiscal a atras atenţia încă de la publicarea proiectului de buget că Ministerul de Finanţe a supraestimat veniturile proiectate pentru acest an, în timp ce cheltuielile au fost subestimate, întrucât nu au acoperit nici măsurile deja adoptate, nici promisiunile Guvernului pentru anul 2017.
Dumitru a punctat: "Astfel, riscurile pentru anul acesta de a avea un deficit mult mai mare sunt în creştere. Dacă se materializează, e iminent să ai o rectificare bugetară negativă, în care să faci nişte corecţii. Oricum, şi deficit de 3%, cât s-a bugetat, e prea mult pentru România în momentul de faţă, pentru că România e în plină expansiune economică, ar trebui să folosim aceste perioade pentru a acumula nişte rezerve pentru a lupta cu următoarea recesiune, care este inevitabilă. Când se va întâmpla, nu ştim".
El a atras atenţia că Executivul va fi nevoit să ia măsuri pentru a păstra deficitul bugetar sub 3%, altfel statul riscând să se împrumute "mai mult de la copiii şi nepoţii noştri", pentru a acoperi cheltuielile curente de funcţionare, cu atât mai mult cu cât Finanţele au intrat de anul trecut pe o traiectorie de deteriorare semnificativă.
Întrebat dacă o soluţie o constituie creşterea de taxe, precum cota progresivă despre care s-a mai discutat în ultima perioadă, preşedintele Consiliului Fiscal a amintit că programul de guvernare prevede introducerea, de la 1 ianuarie 2018, a unei cote de impozitare diferenţiate, reduse, respectiv 10% peste salarii de 2.000 de lei brut şi 0% sub acest nivel.
Ionuţ Dumitru a adăugat: "Eu cred că trebuie spus răspicat de orice economist responsabil că acest lucru nu se poate. În momentul în care avem o problemă cu veniturile bugetare - şi reamintesc că România are cele mai mici venituri bugetare din Europa, avem venituri din taxe şi impozite de circa 25% din PIB, iar media europeană este de 40% - cred că ne e clar unde suntem".
Preşedintele Consiliului Fiscal a punctat că, indiferent de nivelul de taxare din ultimii 26 de ani, realitatea a arătat că veniturile bugetare au fost mici, iar colectarea foarte slabă.
El a mai spus: "Aveam cote de impozitare care mergeau până la 40% sau 45%, dar veniturile din taxe şi impozite au fost cam la acelaşi nivel, iar în ultimii doi ani au început chiar să scadă. Noi n-am avut niciodată taxe şi impozite colectate mai mult de 31% din PIB venituri totale. Singura soluţie corectă, din punctul meu de vedere, ar fi cea în care pe partea de venituri bugetare ar trebui să găsim soluţii să îmbunătăţim mecanismul de colectare şi să dublăm efortul pe partea de cheltuieli bugetare".
Dumitru a atenţionat că infrastructura IT a Fiscului trebuie modernizată, arătând că programul cu Banca Mondială semnat în 2013 în acest sens nu a dat "cine ştie ce rezultate" până în prezent.
Preşedintele Consiliului Fiscal a menţionat: "Pe de altă parte, când un cetăţean se duce într-un spital şi vede dezastrul de acolo, evident că motivaţia lui de a-şi plăti taxele şi impozitele scade. Chiar dacă am înjumătăţi taxele şi impozitele, colectarea nu ar fi cu mult mai bună".
Dumitru consideră că, oricum, nivelul taxării din România a ajuns foarte jos, cu o cotă TVA printre cele mai mici din UE, însă colectarea rămâne o problemă stringentă, precum şi cheltuirea banilor publici.
Cheltuielile cresc, în special cele sociale, ceea ce cauzează creşteri de deficit, iar acest lucru trebuie să ne dea de gândit, a atras atenţia economistul.