Ipocrizia europeană faţă de construcţia South Stream

Dintre toate ţările cu care Rusia a ales să încheie acorduri pentru construcţia gazoductului South Stream, care ocoleşte Ucraina pentru a alimenta Europa, Comisia Europeană (CE) a ales să se supere doar pe Bulgaria, care depinde în proporţie de aproape 100% de gazul rusesc. Acordurile pentru conducta ce va fi construită de Gazprom au fost încheiate de Rusia şi cu Serbia, Ungaria, Grecia, Slovenia, Croaţia şi Austria, ţări a căror dependenţă de gazele ruseşti este mai mică.

Mai mulţi analişti consideră că Estul şi Centrul Europei sunt mai dependente de gazele ruseşti decât Occidentul, care mai are la îndemână gazele lichefiate şi cele din Marea Nordului.

CE susţine că proiectul gazoductului rusesc trebuie îngheţat temporar pentru a se alinia la legislaţia europeană. Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a anunţat că vor fi luate măsuri împotriva Bulgariei, care a adoptat anumite amendamente pentru proiectul South Stream. Comisia consideră că aceste amendamente favorizează Gazprom şi că încalcă legislaţia europeană.

Poziţia oficialilor europeni faţă de Bulgaria este cel puţin ciudată având în vedere că UE nu are ce alternativă să-i ofere acestei ţări dependentă total de Gazprom şi având în vedere că este arhicunoscut stilul de lucru al gigantului rus care doreşte să deţină controlul în asemenea parteneriate de anvergură, inclusiv asupra construcţiei.

Presa bulgară a relatat că CE a transmis primele avertismente când s-a anunţat că grupul rus Stroytransgaz, controlat prin Volga Group, de oligarhul Gennady Timchenko, a fost desemnat să construiască secţiunea South Stream de pe teritoriul Bulgariei.

Gennady Timchenko este al şaselea cel mai bogat om din Rusia şi care figurează pe lista de sancţiuni a SUA. Partenerul grupului rus pentru construcţia South Stream este Gazproekt Yug, care include mai multe companii bulgare. La licitaţia pentru construcţia ramurii bulgăreşti a South Stream au participat 11 companii, mai notează presa bulgară.

Luna trecută, Gazprom a confirmat că va începe în iulie construcţia gazoductului pe teritoriul Bulgariei şi Serbiei.

Tot în urmă cu aproximativ o lună, în plin conflict cu Ucraina, după ce CE a recomandat îngheţarea gazoductului, directorul general al Gazprom, Alexey Miller, şi directorul general al OMV, Gerhard Roiss, au semnat, la Moscova, un memorandum de înţelegere, potrivit căruia gazoductul South Stream va avea punctul terminus în Austria. Prin intermediul gazoductului, anual vor fi livrate 32 de miliarde de metri cubi de gaze ruseşti în Austria. Gazele vor fi transportate spre Baumgarten, Austria.

Toate autorizaţiile necesare pentru construcţie urmează să fie obţinute până la finalul anului 2015, iar primele livrări de gaze sunt estimate pentru 2017. Punerea în funcţiune la capacitate maximă a tronsonului austriac al gazoductului este programată pentru ianuarie 2018, au anunţat cele două companii, la vremea respectivă.

Gerhard Roiss i-a înmânat lui Alexey Miller o scrisoare din partea ministrului Economiei al Austriei, Reinhold Mitterlehner, în care acesta şi-a exprimat sprijinul pentru eforturile celor două părţi de a implementa proiectul South Stream pe teritoriul austriac. Memorandumul se referă, de asemenea, la participarea Gazprom în Central European Gas Hub (CEGH), precum şi la prevederile referitoare la capacităţile de stocare ale OMV pentru Gazprom în Austria, pentru a spori astfel securitatea aprovizionării în Austria.

Ieri, kyivpost.com a anunţat că preşedintele rus Vladimir Putin a declarat că dacă vor continua problemele în Europa în legătură cu dezvoltarea South Stream, atunci s-ar putea să schimbe ruta gazoductului către ţări din afara spaţiului UE. "Astfel, UE s-ar putea alege cu încă o ţară de tranzit în plus faţă de Ucraina", a completat Putin.

La finele lunii aprilie, ministrul bulgar de externe a spus că Bulgaria va face tot ce îi va sta în putinţă pentru dezvoltarea proiectului South Stream. Oficialul bulgar a explicat că cea mai mare problemă a Bulgariei şi altor câteva ţări membre este că aproape tot necesarul lor de gaze provine din Rusia, fiind importantă asigurarea unor surse alternative.